Stai si mergi in fiecare zi pe strada, vezi un om, vezi un altul, vezi toata lumea la un loc intr-o agitatie si intr-o miscare continua.

Insa fiecare om are povestea lui,  fiecare om are ceva special, fiecare om e un actor.

E un film in care noi traim si in care noi ne jucam fiecare rolul, unii mai bine si altii mai rau. Spectatorii sunt cei de langa noi, de asemenea, si ei actori de film in celelalte filme ale vietii lor. Asa ne intrepatrundem si suntem unii langa ceilalti intr-o distributie imensa.

Televiziunea a fost de la inceput ceva ce ne-a fascinat, ceva care ne tine, acum, atintiti in fata micilor ecrane.
Uitandu-ne pe strada, oricine ar vrea sa apara la televizor, sa fie faimos, sa se vada pe sticla.

Si, ne bucura cu ceva asta? A ajuns sa fie atat de cotidian sa vezi un reporter pe strada, sa vezi un film ca se filmeaza in pasajul de la Victoriei sau oriunde altundeva, incat stau sa ma intreb, cat de fascinanta mai e viata de film, viata de actor.
Lucrand in domeniu, este tot o munca ca toate celelalte, obositoare, cu stress, cu sefi si cu targeturi de indeplinit.

Si, pana la urma, viata e ca un film, iar filmul ca o viata. Iar noi actori, priviti de niste camere de filmat … nevazute.

Iar de cele mai multe ori, viata bate filmul …

 

Asta n-am zis-o eu, dar poate sper sa apar in vreun film .

About The Author

Cristi Dorombach, problogger la piticu.ro, dcristi.ro scrie despre internet, online, social, politic, filme, muzica, viata de zi cu zi pe blog.

2 Responses

  1. Rocksitta

    Televiziunea… ce era mai minunat si mai incantator atunci cand a aparut? ea in sine, sau ce se intampla acolo? Cand a aparut, televiziunea a fost ca o raza de speranta… ca o hrana pt suflet. Era atat de importanta incat au adus-o la perfectiune! Au creat aparaturi dintre cele mai sofisticate pe care le-au numit “televizoare” care la inceput au redat alb-negru si apoi color. Multitudinea canalelor tv s-a raspandit peste tot in lume, la fel ca si faima celor care apareau la televizor. I-au numit “staruri”, stele… erau cu mult deasupra tuturor celorlati. Gasisera un colt de Rai, pe care cu timpul au reusit sa si-l faca al lor. Stelele au creat noi tendinte, au stabilit noi linii ale modei, au definit noi gusturi… pana cand au ajuns sa schimbe si oameni pt totdeauna. Cei care si-au dedicat intreaga viata starurilor, “fanii”, se multumeau doar cu o semnatura si un poster, dar partea intereseanta era cand ii vedeau la tv si se bucurau de prezenta starurilor in casele lor pt o ora (mai mult sau mai putin).
    Intr-adevar, televiziunea a facut minuni, a implinit vise, a ridicat sper apogeu dar a si distrus oameni si cariere. Dar inca dupa atata timp continua sa ramana unu dintre pionii principali in viata oamenilor simplii. Insusi scopul televiziunii inca de la inceput a fost sa rea viata mot-a-mot. Asa cum este ea… dar cu timpu lucrurile au luat o intorsatura, hai sa zicem “gresita”, si poate nu tot ce se spune e adevarat.
    Adevarul e ca in spatele televiziunii sunt oameni. Oameni simpli, ei insasi staruri ale vietii lor, ei cei care au rolul principal in ceea ce li se intampla. Oameni pe care nu-i cunoastem, cei care nu apar “pe sticla”, dar cei “din cauza carora” ii vedem pe ceilalti.
    Cum spuneai si tu, “jucam fiecare rolul, unii mai bine si altii mai rau. Spectatorii sunt cei de langa noi, de asemenea, si ei actori de film in celelalte filme ale vietii lor. Asa ne intrepatrundem si suntem unii langa ceilalti intr-o distributie imensa”. So, fie ca ne place, fie ca nu, vom continua sa ne jucam partea pana la sfarsit reusind doar intr-o mica masura sa ne schimbam rolul…
    Spre deosebire de film, viata are cursul ei firesc, unde toate se petrec aleatoriu si fara avertizare, si care, cateodata, se intorc in favoarea sau impotriva noastra. Iar noi trebuie doar sa le facem fata, sa le tinem piept, pt ca tot ce se petrece in jurul nostru creaza filmul indivial al vietii fiecarui actor anonim din distributia imensa mai sus amintita.

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published.