Am avut ieri … ocazia … intamplarea … nici nu stiu cum sa numesc evenimentul, sa o vad pe Adriana Iliescu si pe fetita ei.
Adriana Iliescu e femeia care la 67 de ani a nascut o fetita conceputa in vitro. (link)

Inca ma gandesc la ce am simtit. Nu a fost mila, nu a fost repulsie, nu a fost ura. Dar … sa vezi o bunica, care are o fetita mica, e ceva normal. Insa daca stii ca copila e fata si nu nepoata, e mai greu.  N-ar prea fi fost nimic rau in asta, daca n-as fi vazut cum arata fetita.
Luam o femeie de 67 de ani, o facem mai mica, cam de vreo 8 ori mai mica ca dimensiuni si-l numim copil.  In schimb, pastram pielea lasata de om batran, fata cu trasaturile triste caracteristice unui om batran parul care e drept, slinos si aspru.
Fetita era jucausa, desi manifesta in expresia fetei oboseala unor ani trecuti parca prea repede. Mama, in schimb zambea fortat. La fel cum iti zambeste cineva batran caruia ii faci o bucurie, dar care in sinea lui e trist si isi poarta povoara anilor.
Se chinuia, se chinuie rau cu fetita ei, iar asta se vede.

As fi vrut sa scriu acum ca nu e normal ce a facut d-na Iliescu, insa nu pot considera chestia asta anormala. Insa, nu e obisnuita, iar asta de obicei, ne sperie.

About The Author

Cristi Dorombach, problogger la piticu.ro, dcristi.ro scrie despre internet, online, social, politic, filme, muzica, viata de zi cu zi pe blog.

15 Responses

  1. Pyuric

    Nico, si A.Iliescu e profesoara la mine la facultate, deci tot are o idee cum e sa ai de-a face cu plozi 🙂

    Reply
  2. Nico

    Pyuric, stai asa …. ca eu am de`a face cu din aia mici…de 6-7 ani … si cateodata chiar mai micuti. La facultate ai de`a face cu aia de 20 de ani … deci…trust me… nu e la fel ! 😉

    Reply
  3. Mircea Tirziu

    Sunt roman si, cu adevarat sunt mandru de asta. Dar stiu ca nu avem numai calitati, mai avem si cateva defecte pe care trebuie sa le recunoastem, alaturi de bunatatile pe care nu le-a daruit Dumnezeu.
    Iar defectul cel MARE este acela ca nu stim sa apreciem pe cel de langa noi. Vine omul pe care il vedem zilnic si aflam ca a facut ceva. Care este efortul? Sa il banalizam, sa il criticam, sa spunem ca amaratul ala nu putea face nimic. Iar daca vine un strain cu o bagatela, nu mai stim cat sa il ridicam in slavi…
    Acelasi lucru si aici. Voi fi foarte scurt, desi subiectul (atitudinea de pe blog, nu mama) este trist.
    1. Un om la aproape 70 de ani este un om teribil de atent sa nu raceasca, sa nu supere pe cineva, etc. O DOAMNA Adriana care isi risca viata pentru a da nastere este ceva sublim.
    2. Spuneti de cum va trai fetita? Dar analizati cazul fetitei de 11 ani violate. Toata presa vuieste si decizia care este? Sa fie OMORAT copilul. Desi o familie de preoti s-a ofereit sa il infieze. Vreti sa spuneti ca fata de copilul fetitei de 11 ani s-a aratat mai multa grija? De la “revolutie” au fost 20 de milioane de avorturi, inca odata populatia Romaniei. Va simtiti mai bine in compania unei femei cu 3-5 avorturi la activ decat in compania unei femei care si-a riscat viata ca sa urmeze cuvantul Domnului: “Cresteti si va inmultiti si umpleti pamantul”?

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published.