home to blog Problema cu RADET nu poate fi rezolvată

Problema cu RADET nu poate fi rezolvată

Nimeni nu vrea să îşi asume schimbarea sistemului de termoficare din Bucureşti. Din mai multe motive. Este extrem de scump, este extrem de greu şi totuşi trebuie să existe un sistem centralizat de termoficare.
Dacă ne uităm puţin în istorie, pentru că oraşul este foarte mare şi pentru că multe blocuri au fost fără gaze, s-a construit sistemul centralizat. Apoi au apărut blocurile care au avut gaze in apartament, dar tot în sistem centralizat. Unde omul nu ştie cât plăteşte la gaze, se face un calcul acolo raportat la numărul de persoane din apartament, la care se împarte factura totală a blocului.

Centralele de apartament

În Bucureşti nu se pot monta centrale de apratament dintr-un simplu motiv: ţevile de gaze vin prin bucătărie, sunt una pentru tot blocul, nu se poate factura separat fiecare abonat. Aţi putea spune că s-ar putea, dar cine ar vrea să vadă contorul de gaze în bucătărie, mai ales să miroase de la el.
Dacă vrei să pui centrală de apartament, trebuie să faci o investiţie de câteva mii de euro, să îţi tragi branşament separat de la conducta principală. Pentru asta trebuie să fie de acord toţi locatarii, dar mai ales, trebuie să fie de acord distribuitorul de gaze, iar aceştia te consideră ca şi cum ai vrea să pui un branşament de gaze în mijlocul muntelui, nu la 20 de metri de ţeavă.
După care urmează debranşarea de la reţeaua de încălzire, aici trebuie să fie de acord RADET. Pentru că dacă nu e de acord, nu poţi. Şi dacă te debranşezi, apoi oricum plăteşti căldura pentru ţevile din pereţi.
Aţi spune centrală electrică, dar încă e curentul foarte scump şi vine distracţia cu debranşarea de la RADET.

Care este problema RADET

Să revenim la RADET şi să ne mirăm de ce sunt aceste probleme. Iniţial s-a făcut un cartier, o centrală termică, un sistem de încălzire din ăsta descentralizat. Cei din Pantelimon aveau căldură de la centrala lor, cei din Berceni de la centrala lor şi aşa mai departe. Dar pe la începutul anilor ’90 s-a descoperit că sistemul de termoficare era cam vreo 70% găurit şi cu pierderi foarte mari. Pe vremea respectivă nu era nici apă caldă. Şi s-au apucat să-l refacă. Însă de data asta au spus stai aşa, sa-l interconectăm. Ca să nu mai rămână cei din Pantelimon fără apă caldă atunci când se face revizie la CET-ul lor şi să primească apă caldă de la Berceni, pentru că se poate.
Iar acum RADET îşi ia apa caldă din CET-uri şi o varsă în reţea, de unde ajunge la oameni. Acuma distracţia începe la CET-uri.

Mă uitam pe pagina ELCEN, compania care produce curent electric şi încălzeşte astfel apa caldă. Acolo au o rubrică informativă care spune ce temperatură le cere RADET la poarta centralei, de unde începe reţeaua RADET. Şi ELCEN spune, nouă RADET ne cere 90 de grade celsius temperatura apei, noi livrăm apa la 92 de grade. Mai departe e problema RADET cum ajunge apa asta caldă la consumatori.
Distracţia începe atunci când apare o avarie la RADET, cum se întâmplă la mine acasă unde se sparge o ţeavă uriaşă de un metru diametru. Iar atunci trebuie oprită centrala termică care produce apa caldă, pentru că nu are pe unde să o mai pompeze şi deci n-are sens să o arunce. Dar dacă opreşti un cazan, el durează până se încălzeşte iar.
În schimb, pentru că e sistemul relativ integrat, cât e o avarie din asta, RADET poate să dea apă caldă din altă centrală, dar asta înseamnă ca centrala aia să producă mai mult, să pompeze mai mult, iar până se încălzesc ţevile astea, până când ajunge apa mai trece iarăşi timp, poate între timp se repară avaria iniţială. Şi iar trebuie golite ţevile de o apă, ca să fie conectate de unde erau conectate iniţial şi aşa mai departe.

E un fel de joacă de-a şoarecele şi pisica. Apare o avarie undeva, cineva o peticeşte, continuă mai departe.

Care e soluţia la situaţia RADET

Soluţia nu este una uşoară şi te trezeşti că rămâi fără apa caldă. Asta e, trebuie asumată şi trebuie făcută. Exemplul vine de la Piteşti, unde erau două CET-uri, unul la petrochimie care s-a închis când s-a închis combinatul şi celălalt care furniza abur pentru o fabrică de textile, care a fost inundat în urma unei viituri acum câţiva ani. Şi de atunci primăria a pus în punctele termice centrale termice de cartier, pentru cei care sunt blocaţi în sistemul centralizat de încălzire ca în Bucureşti.
Centralele termice de cartier sunt cele care dau căldură pentru câteva zeci de blocuri, consumă singure gaze naturale, au propriul sistem de pompare , sursă de apă şi pompează în fostele instalatii de termoficare, pe care le repari sau le adaptezi pentru cartierul respectiv, în funcţie de necesităţi. Probabil cel mai simplu e ca locatarii dintr-un cartier cu o centrală din asta să îşi factureze şi să îşi administreze singuri asta.

RADET are soluţia asta

Mă uitam şi pe siteul RADET – în faliment, acolo vedeam că au deja soluţia asta: centrale de proximitate le-au denumit ei. Sunt 47 la număr, dar şi centrala de la Casa Presei pe care vor să o refacă. Dar probabil aceste 47 de centrale nu se referă la reţeaua deja existentă ci la reţele de cartier noi la zone noi rezidenţiale pe care RADET vrea să le cucerească şi să le bage în inelul asta.

Până atunci, pentru că sistemul schioapătă la fiecare eroare şi pentru că are prea multe puncte de general failure, vom avea încă o iarnă cu hanoracul pe noi, dar vom avea pom de Crăciun şi statui la Universitate. Fix ca în AoE, le dai oamenilor fântâni şi circ şi poporul te iubeşte.

TAGS:

Cristi Dorombach

Cristi Dorombach, problogger la piticu.ro, dcristi.ro scrie despre internet, online, social, politic, filme, muzica, viata de zi cu zi pe blog.

2 thoughts on “Problema cu RADET nu poate fi rezolvată

  1. M-am nascut in Pitesti, din generatia decreteilor, deci stiu bine istoria termoficarii locale.

    Ar mai fi de adaugat urmatoarele aspecte cruciale pentru descentralizarea termoficarii pitestene:

    Prin anii 2000, cand a inceput o revenire a economiei dupa declinul anilor 1990, primaria Pitesti a investit si in schimbarea conductelor de gaze care erau, oricum, aproape de expirarea duratei de viata.
    S-au inlocuit conducte vechi din oțel cu conducte noi din polietilena (cu durata de viata mult mai mare) si totodata a fost crescuta capacitatea de distributie a gazelor.

    Prin anii 2008 – 2016 s-a inceput transformarea PT-urilor (Punctelor Termice) in CT-uri (Centrale Termice) de cartier, iar conductele de gaze au facut fata la consumul crescut al CT-urilor insumat cu consumul centralelor individuale ale celor debransati.

    Pe hartie exista sa-zise zone unitare in care e interzisa debransarea, dar in realitate s-au facut si debransari fara aviz si nu am auzit de amenzi primite de la organele de control ale primariei.

    Succesul operatiunii s-a masurat in reducerea an de an a sumelor tocate pe subventionarea generalizata a gigacaloriei.

  2. Deja strategia adoptata de PMB da semne ca este o carpeala ce nu va rezolva definitiv problema incalzirii in Bucuresti.
    Nu am auzit pe nicaieri de inlocuirea conductelor de gaze, conditie necesara pentru trecerea de la sistemul interconectat de CET-uri la un sistem descentralizat de centrale termice de cartier.

    Peste o vreme ni se va servi aceeasi pastila cum ca sistemul de distributie a gazelor nu permite debransari in masa, deci mai bine raman bucurestenii captivi in sistem decat sa isi castige independenta termoenergetica!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.