home to blog Ce am realizat în două luni de carantină

Ce am realizat în două luni de carantină

Au fost două luni de carantină, nervi și reflectare pentru majoritatea oamenilor. Am stat acasă, am muncit mai mult, dar oare am realizat mai mult decât ne-am fi mișcat mai liber?

Am calculat, pentru că mi-am salvat declarațiile de ieșit din casă pe telefon. Am ieșit de 35 de ori din casă în două luni. Cam odată la două zile. Asta pentru că am magazinele foarte aproape de casă, așa încât de ce să nu ies. Sunt și declarații dublate, pentru că am ieșit de două ori într-o zi în scopuri diferite și pentru un scop trebuie făcută o declarație și așa mai departe. Nu m-a legitimat niciodată poliția și nu am primit nicio amendă.

Am muncit mai mult. Pentru că munca de acasă înseamnă începutul programului la ora 7 sau la ora 9, în funcție de când te trezești și cât faci din pat până la biroul care este 2 metri mai încolo. Și munca se termină undeva la ora 20, dacă nu mai mult. Iar pauzele nu sunt acceptate. Ideea de a mânca de acasă atunci când faci pauze la muncă este foarte dăunătoare, pentru că fix atunci intervine ceva.

Mai mult. Dacă la birou se ieșea în grup la masă, acum fiecare se duce să mănânce când simte nevoia, de asta nu se aranjează programele și de asta nu e chiar bine să mănânci acasă.

Mi-am luat scaun de birou, fix ca cel de la birou, ca să simt că sunt la birou. Ce ironie!

În schimb e bine că am mâncat acasă. Aparent am mâncat mai sănătos, dar parcă era mai bună mâncarea de tip fast food care nu mă îngrășa.

Am reușit să-mi negociez contractul de curent electric și am semnat un nou contract, aparent pe tarife mai mici. Încă mai sper asta. Partea bună este că l-am făcut online. Dar vedem peste un an dacă am reușit să economisesc ceva sau nu.

Am reușit să-mi amân ratele la bancă, din motive cunoscute de toată lumea. M-am bucurat că am putut beneficia de această facilitate, dar asta nu înseamnă că am mai puțin de plată, ci că trebuie să reeșalonez datoria.

Am vrut să plătesc impozitul la casă, dar cum mai e până la final de iunie, mai pot aștepta. În schimb încerc – nu știu cum – să dau de ANAF ca să îmi explice ce e datoria aia de 800 de lei pe care o afișează ei, de acum 3 ani. Din câte știu e o amendă pe care am plătit-o în prima zi și am anunțat-o. Dar nu știam că te vor urmări amenzile ani de zile, chiar dacă le-ai plătit.  În schimb am primit un plic de la ANAF, dar nu mi s-a lăsat în cutia poștală, trebuia să mă duc la capăt de sectorul 3 la Pink Post să-l iau. Ok. Nu. Le-am dat mail, să răspundă pe mail.

Am făcut două comenzi pe eMAG, care mi-au venit destul de repede la easybox.

M-am apucat iar de fumat, pentru a diminua stresul, anxietatea, dar și pentru a găsi o scuză ca să ies pe afară sau pe geam. Asta după ce mă lăsasem de fumat în ianuarie, din IQOS, iar acum sunt la țigări normale.

Mi-am lăsat barbă o lună. Îmi stătea bine. De asta m-am bărbierit acum.

Am încercat să învăț să merg pe bicicletă. Sunt la nivelul la care știu să merg drept, cad daca vreau să iau o curbă și nu merg frânele pe spate. Știe cineva un service de biciclete?

Am reușit să beau mult la început, mai puțin spre final, iar acum spre deloc. Aici cred că a contat și că cei de la Heineken iar au stricat lotul de bere și atunci când te ia durerea de cap din două guri de bere, dai vina pe producător, nu pe organism.

Ce nu am făcut în perioada de carantină

Poate că nu am avut destul timp pentru mine, pentru proiecte și idei noi.

Nu m-am tuns.

Nu am purtat niciodată masca în perioada de carantină. Odată că nu am avut, doi că n-am avut unde să o port. Acum am purtat masca doar o dată. Vom vedea cine o mai cere.

O pun la negative, m-am certat mai mult. Extrem de mult. Lucruri care chiar nu voiam să se întâmple în perioada asta, lucruri de care chiar nu avem nevoie. Nu avem nevoie de ceartă, ci din contră să învățăm să fim mai înțelegători si cooperanți cu oamenii de lângă noi. Ne ajunge că nu știm să stăm la coadă și că nu ne putem obișnui cu distanțarea socială.

Nu am mai pornit mașina și nici nu m-am ocupat de nu știu ce treburi la ea. Iar acum că toată lumea va aglomera service-urile, mă aștept la o reparație costisitoare ca să-mi explice vreun specialist de ce naiba scoate fum.

Chiar dacă am stat acasă nu am reușit să găsesc mai mult timp pentru mine și pentru lucruri importante de făcut pentru viitor. Și nu din cauza Netflix-ului, pentru că am dat abonamentul mai jos și o singură dată m-am uitat la două filme consecutiv într-o seară.  Iar acum am în continuare Casa del Papel de terminat și Black List.

Tu ce ai facut?

TAGS:

Cristi Dorombach

Cristi Dorombach, problogger la piticu.ro, dcristi.ro scrie despre internet, online, social, politic, filme, muzica, viata de zi cu zi pe blog.

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: