De ce e greu cu new media? Pentru ca se intampla ACUM. Nu se inchide redactia la 21.00, nu se da ziarul la tipar la 22, nu trebuie sa ai 2.000 de semne pana la ora 17.00. Nu. Aici lucrurile sunt mai simple, dar mai rapide. E complicati sa ii ceri angajatului sa isi imbunatateasca performantele invatand sa insereze poze in text fara sa mai astepte sa faca editorul sau fotograful asta? Se pare ca da. Acelasi angajat are insa pretentii de avansare si de mariri de salariu.

De la Zoso.

Ideea e simpla.  La un moment dat presa scrisa era rapida, se intampla evenimentul acum, a doua zi afla toata lumea din ziar povestea completa, cu reactii si concluzii. Apoi a aparut radioul, s-au auzit in direct primele evenimente exact cum se intamplau. Apoi a aparut televiziunea, s-au vazut in direct evenimentele, reactiile au fost instante, au furnizat materiale de scris publicatiilor. Acum a aparut internetul. Aici se inglobeaza tot ce s-a facut pana acum pe bucati. Aici avem si radio si presa scrisa si tv. In plus avem UGC, reactii si comentarii instant. E altceva, e total altceva.

Unii ziceau ca e usor sa scrii pe internet. Din contra, e al dracu de greu, trebuie sa faci deodata toate lucrurile pe care pana acum trei redactii diferite. Sa vezi evenimentul, sa-l scrii, sa prezinti video, sa iei reactiile,  sa tragi concluziile. Mai mult si mai rau, apar si comentatorii care te desfiinteaza in secunda doi.
De asta e greu, de asta e misto, de asta evoluam. Si de asta online-ul, jurnalismul online mai exact este deasupra oricarei alte entitati de presa scrisa. Punct.

Update: a se vedea articolul de mai jos. Accident pe Kiseleff, o masina cu numar de CD si un matiz de la pepsi. Stirea de ziar astepta o zi, stirea de radio nu oferea imagini, stirea de  tv oferea imagini, dar trebuiau montate, trebuiau luate reactii, trebuia impachetat frumos si servit. In online: 30 de secunde upload poza, 45 de secunde scris titlu, 12 secunde pus tag-uri, 2 secunde apasat butonul de publish. Iata stirea. Urmeaza comentarii si completari pe masura ce persoanele implicate vorbesc.

About The Author

Cristi Dorombach, problogger la piticu.ro, dcristi.ro scrie despre internet, online, social, politic, filme, muzica, viata de zi cu zi pe blog.

4 Responses

  1. sorin

    Vorba lui eCostin, pe internet daca te gandesti la un lucru azi, el a fost facut ieri. Totul este atat de rapid incat nu ai cum sa executi ACUM.

    Reply
  2. Simona Tache

    Hai să-ţi zic eu şi de ce e bine. Pe net poţi să bagi şi 50.000 de semne, la o adică, dacă eşti nescris, ceea ce pe print nu se poate. Numai cine n-a trăit episodul “Redu textul ăsta de la 5.000 la 1.200 semne, că a venit o reclamă şi ne-a ocupat spaţiul!” nu apreciază asta ca pe un dar divin.

    Reply
  3. ipo

    @Simona Tache: da, dar aici, in online, redactorul e propriul sau mic tartor: sa scriu 50.000 de semne, cu riscul de a plictisi audienta, care, se stie, n-are timp, rabdare sau dispozitie sa piarda vremea, sau sa scriu 5.000 concis, desi nu poti sa reduci un subiect amplu la 10 fraze? Nasol, huh?

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published.