Undeva in vremuri de mult apuse se spuneau vorbe mari: “omul nou”, “socialism dezvoltat” , “societate unilateral dezvoltata”. Vorbele astea nu erau acolo doar ca sa fie spuse,  vorbele astea se aplicau. Bine, se aplicau pe hartie si erau umflate de statistici ca sa dea bine pentru ca in realitate se fura tot, se fura cat se putea.
In acele vremuri comunicarea a fost atat de proasta incat incercarea statului de a sterge datoria externa s-a transformat in vorbe de genul securitatea si partidul fura, noi murim de foame, noi nu avem nimic. In schimb comunistii crezandu-se atotputernici nici n-au dat mai multe explicatii pentru ca, in viziunea lor, daca nu se stiau prea multe, nu se comentau.  Drept urmare daca statul fura si nu dadea nimic populatiei, hai sa ne razboim cu statul iar in lupta noastra de gherila sa furam tot ce se poate de prin fabrici si de pe santiere, astfel incat sa acoperim lipsurile din magazine si economie.

Imi amintesc ca unul din blocurile in care am stat de-a lungul timpului a fost construit si terminat de armata undeva in vara lui 1989. Pana cand m-am mutat eu in el nu se finisasera chestii ca iluminatul pe scara, balustrada scarii, usile de la intrare si liftul. Cum intre timp a aparut si revolutia, iar astea erau abia montate, in secunda doi au inceput sa dispara, intrerupatoare, fasunguri cu tot cu fire, a disparut usa de la intrarea din spate, iar la lift, dupa ce l-au dat in functiune, a disparut panoul de la parter ce indica etajele unde se afla liftul. Din camera troliului n-a disparut nimic fiind un lacat greu la intrare. Cum blocul n-a fost receptionat inca, pana la receptie s-au reparat chestiile astea. In schimb dupa receptie in subsol, dintr-unul din pilonii de sustinere a rasarit un izvor. Sa nu intelegeti ca apa ar fi iesit de la baza sau ar fi fost vreo teava sparta, nu, din mijlocul stalpului.Ca sa nu povestesc ca blocul turn a inceput sa se incline imediat dupa acest eveniment, milimetric ce-i drept, dar s-a vazut in fundatie si la colt.

De ce povestesc astea? Pentru ca asta e Romania pe care noi am mostenit-o. Noi, aceasta generatie tanara ce acum am terminat facultatea, ce acum dam piept cu viata, ce acum invatam ce inseamna munca.

In schimb, de atunci pana acum a trecut un numar semnificativ de ani.

Sa povestim altfel. Bucurestiul a avut diverse perioade de dezvoltare (ca restul tarii de altfel), s-a dezvoltat la inceputul secolului trecut, a urmat dupa aceea perioada interbelica si ultima dezvoltare notabila a fost dupa cutremurul din ’77 cand s-a luat decizia a se reconstrui orasul, iar de atunci au aparut minunatele cartiere in care locuim cu totii. Cartiere mari de blocuri, blocuri mari, cu 10 etaje fiecare si sute de apartamente, blocuri ce pot adaposti zeci de mii de oameni ai muncii.
Si acum sa revenim la povestirea de mai sus. Ati vazut cum s-au construit blocurile astea si de ce. Au trecut 20 de ani de la revolutie, au trecut 20 de ani de cand nu s-a mai construit nimic, iar tot atatia ani de cand blocurile construite in acel hal sunt locuite de oameni. Intre timp oamenii si-au luat Q7-uri, si-au luat masini, si-au luat plasme si au pus tot soiul de briz-briz-uri prin case si tot soiul de termopane. Ce n-a facut nici unul dintre ei, nu s-a uitat in subsol, nu s-a uitat in infrastructura, nu s-a uitat sa vada daca poate pune termopan si blocul nu face igrasie, nu s-au uitat daca poate sa bata un cui in perete sa agate plasma si peretele nu crapa. Pentru ca nu i-a interesat. Nu conteaza asta, pentru ei e important doar sa stie ca au astazi ceva, iar daca au facut vreun copil, iar nu e important, i-au luat calculator si internet, stie copilul sa se descurce singur.

2009, anul in care n-ai apa la baie, dar ai Q7 in parcare.

Pentru ca dintotdeauna s-a furat, pentru ca lucrurile au fost facute prost, pentru ca niciodata n-au fost terminate toate blocurile construite inainte de ’89 incep sa aiba probleme. Le mai cedeaza cate una, alta. Li se mai strica un lift iesit din garantie si din perioada optima de functionare, se mai sparge o teava de apa, mai cade un perete de la ultimul etaj pentru ca e igrasie, mai cade o fatada de bloc.

Sa nu credeti ca astea cad pentru ca sunt vechi. Pentru numele lui Dumnezeu, admiram in oras case vechi de sute de ani, la Gara de Nord admiram blocul Dunarea, care subred cum e inca se tine in picioare. Nu sunt vechi, sunt prost facute si prost intretinute. De ce sunt asa? Pentru ca nu era treaba nimanui sa faca ceva. De ce? Pentru ca ziceam mai sus, armata, statul a facut blocurile, drept urmare statul sa se ocupe. De ce s-ar ocupa proprietarul? Dobitocul ala care a cumparat blocul de la stat, de ce sa faca el? Nu frate, sa faca statul. Proprietarul trebuie sa aiba plasma in casa, Q7 la scara (cumparat in rate, pe un pret de doua ori mai mare decat apartamentul, gajat cu apartamentul), dar nu are apa la baie. Se caca in weceu si toarna apa cu galeata, pentru ca nu s-a uitat la infrastructura si acum dupa aproape 30 de ani de functionare teava de apa a cedat, iar el nu vrea sa o schimbe. De ce? Pentru ca are Q7 la scara si plasma in sufragerie.

Ah da, termopane.

About The Author

Cristi Dorombach, problogger la piticu.ro, dcristi.ro scrie despre internet, online, social, politic, filme, muzica, viata de zi cu zi pe blog.

14 Responses

Leave a Reply

Your email address will not be published.