In seara asta m-am intors de la mare, pe o ruta mai atipica. De la Fetesti, am iesit de pe autostrada si am mers spre Calarasi. Exceptand baietii cu radarul care stateau la panda, pe prima banda, pe linie continua (pe principiul taie banda continua ca sa iti luam permisul), drumul a fost excesiv de prost in judetul Ialomita. Dar in Calarasi (e judet PSD-ist nu?), drumurile erau bine asfaltate.
Pe langa drumuri, am avut placuta surpriza sa vad localitati cu iluminat public functional. Singura problema ca acest iluminat public era facut cu becuri cu LED. Aceleasi becuri pe care le vedeti in centrul Bucurestiului pe Magheru sau pe Lascar Catargiu.

Nu zic ca iluminatul public cu LED-uri nu e gresit, e bine. Consuma mai putin curent, becurile LED se ard mai greu si asa mai departe. Ramane de vazut cat au costat aceste becuri si din ce fonduri s-au schimbat celelalte. Dar problema e alta. Pe vremea asta, unde azi a plouat toata ziua, iar carosabilul era umed, iluminatul cu LED-uri e degeaba. Abia se vede strada, abia se vad dungile de pe strada, daca acestea exista. Plus ca becurile sunt puse doar pe o parte a strazii. Ca asa s-au pus dintotdeauna becurile la tara.

Si atunci cum? Facem iluminat public cu leduri doar ca sa fim in trend, doar ca asa este contractul de partid, doar ca da bine, fara sa facem niste studii sa vedem daca aceste becuri chiar scot lumenii pe care ii scoteau becurile cu incandescenta? Asta ca sa nu zic ca am vazut niste localitati iluminate cu becuri economice, acelea pe care le avem toti in casa acum.

Am reusit performanta sa ma pierd in orasul Calarasi. Nu ma intrebati cum, ca orasul e atat de mic incat nu te poti pierde. In schimb am ajuns de vreo trei ori in aceeasi intersectie de la intrare.  Asta si din cauza ca e noapte si nu se vad gropile. Ne putem bucura ca sunt multe. Sau ii putem admira pe calaraseni in resemnarea lor.  De altfel, e prima oara cand merg cu masina prin Calarasi si mi-a placut cum autoritatile au facut in asa fel drumurile care intra in oras, incat sa nu ajungi in centru, incat sa nu reusesti sa vizitezi orasul, ci sa il tranzitezi mai repede.
Pai daca tot e autostrada pe langa, iar nimeni nu mai intra in Calarasi, atunci de ce nu ai plimba soferii care totusi vor sa viziteze orasul, prin centru, acolo unde sunt lucruri de vazut?

De la Calarasi am plecat spre Oltenita. Drumul a fost superb. Curat, aproape drept si fara gropi. De la Oltenita insa, Dumnezeu cu mila. Fara indicatoare rutiere, fara curbe semnalizate. Era sa ratez o curba la un momentdat si sa sar intr-un lac sau prapastie (naiba stie ce era, ca nu se vedea nimic).

Ce mi-a placut insa in toate localitatile pe care le-am tranzitat, a fost ca desi erau 4 grade afara, oamenii erau la aer curat. Se plimbau pe sosea, stateau de vorba, se duceau la carciuma. Dar afara era aer curat si placut.

Si mi-a mai placut numele acestei manastiri.

_MG_4143

 

About The Author

Cristi Dorombach, problogger la piticu.ro, dcristi.ro scrie despre internet, online, social, politic, filme, muzica, viata de zi cu zi pe blog.

One Response

Leave a Reply

Your email address will not be published.