Citeam toate povestile astea despre pietoni, despre trafic, ma gandeam ca eu le traiesc in fiecare zi si de fiecare data imi spun ca trebuie sa fiu mai atent si mai rapid in manevre, astfel incat sa nu am vreun eveniment cretin si nedorit.

Povestea continua, pentru ca asa da bine unei povesti, sa nu se termine asa repede. Ei bine, azi la aceeasi ora plecam de la munca. Eh si nu eram singur in masina, de data asta mi-am luat niste colegi, am zis ca daca se intampla vreo chestie necurata macar sa nu fiu singur. Ei si colegii ma tot intrebau cum a fost aseara, cum s-a intamplat … eu la volan, aceeasi intersectie, aceeasi iesire, in fata mea o masina.  Si le povesteam … eram ca masina asta oprit aici ca sa astept sa pot sa trec … si uite … uite cum vine biciclistul si intra in ea.
Deci Cabrale, exact ca aseara am vazut eu din spate azi, aceeasi intamplare, cu alte personaje. Astea in schimb n-au stat sa vorbeasca ca noi. Soferul a injurat, biciclistul a injurat si el si a mers mai departe. Bai dar nici in halul asta. Si de data asta toata vina apartine biciclistului. Adica vezi ca ai masina in fatza, opreste ba. Opreste la marginea trotuarului, nu in mijlocul strazii, vezi ca n-ai pe unde sa mergi asteapta, ca va veni si randul tau. Sau e trecere, cu Dumnezeu inainte ca nu conteaza?

Sa depasim momentul. Am mers mai departe, iar la un moment dat Gia remarca: ce fac aia? Croseteaza? Ei bine eu fiind pe banda din mijloc, regulamentar, in fata mea, cele doua masini de pe banda 3 si 1 au vrut sa intre pe banda din mijloc. Si nu oricum ci amandoi in acelasi timp. Putin, foarte putin a mai fost cat sa nu se atinga unul cu celalalt exact pe toata lungimea masinii. Vai de cand astept sa vad un asemenea accident cauzat de prostie.

In cartier, toata lumea traversa care cum avea chef, fara sa fie pe trecere, sau chiar daca era pe trecere fara sa se asigure. Am tzipat la un idiot care traversa vorbind la telefon uitandu-se in dreapta in loc sa se uite la stanga cand a pus piciorul pe strada. S-a speriat, a inchis telefonul a ajuns la axul drumului, l-a depasit si se uita ca boul la mine, in spatele lui masinile scartzaiau franele incercand sa se opreasca pentru ca idiotul nu se uita.

Dupa evenimentul asta, pe o distanta de 500 de metri am vazut doua taieri de linie continua pentru a parca pe celalalt sens de mers, unde erau locuri de parcare, am vazut pitzipoance care au sarit in fatza masinii mele zambitoare, dar cand m-au vazut s-au intristat instant. Imi pare rau, nu va da BMW-ul peste voi  ca sa va agate frumos baiatul. Nu meritati, tot la Dacie veti ramane.

Si daca azi dimineata a fost un trafic infernal – peseme ca au luat bugetarii avansul si au bani de benzina, sa vedem ce nebunie o sa fie maine.

About The Author

Cristi Dorombach, problogger la piticu.ro, dcristi.ro scrie despre internet, online, social, politic, filme, muzica, viata de zi cu zi pe blog.

2 Responses

  1. tiberius

    Recunosc ca imi este frica sa conduc in Romania(poate si fiinca mi-am luat permisul de conducere in Germania unde si conduc de vreo 20 de ani)este prea multa violenta si nerespect in trafic.Drumul de la granita pina in Timisoara plus orasul mi se pare mai obositor ca toti cei 1000 de km din Germania pina la granita.Scriind aceste rinduri am incercat sa imi aduc aminte cind am injurat ultima data la volan si….si nu imi mai aduc aminte cu toate ca merg zilnic cu masina

    Reply
  2. Cabral

    In fiecare seara, parcandu-mi masina sau suind bicicleta-n lift, imi spun “hai c-am scapat si azi”.

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published.