Roxana este marketing director la Anteea Consulting si cocheteaza de curand cu social media. Urmareste activitatea tuturor din social media de ceva timp si are o parere. Iar gandirea este putin diferita de ce ne asteptam no, de cum credem noi ca ne vad ceilalti. Pentru ca lumea de business ne vede exact asa cum spune ea mai jos. 

O puteti urmari pe Roxana si pe twitter.

Cum vad eu social media

In opinia mea, social media este ca si cum te-ai duce la un eveniment, ai interactiona cu oamenii si ai incerca sa gasesti persoane cu interese commune.

Venind din lumea de afaceri, pot sa spun cu certitudine ca aproximativ asa sunt structurate toate evenimentele, petrecerile de afaceri, intalnirile de pe meetup, xing  etc.

Bineinteles ca, la fel ca si in viata reala, adoptam strategii diferite pentru fiecare eveniment, petrecere, asa cum adoptam strategii diferite pentru Facebook vs. Twitter.

Si daca am vorbi doar despre aceste 2 canale, de la prima vedere e clar ca ele sunt diferite (nu neaparat prin structura si functiile oferite) ,ci mai ales prin cat de mult si in ce fel se aseamana cu viata reala.

Diferenta, din punctul meu de vedere, este ca pe Facebook trebuie sa-ti cunosti prietenii,  sa-ti aduni fanii prin reclame, continut etc.,  iar pe Twitter poti cunoaste oameni noi fara sa ii «cunosti» cu adevarat.  Si asta este, cred eu,  unul din lucrurile extraordinare pe care le aduce Twitter.

Dar, ca la orice eveniment, seminar, conferinta, petrecere, te astepti ca oamenii sa comunice asertiv, sa existe egalitate intre sexe, sa ne tratam cu respect unul pe celalalt – atat cat se poate-  dar, cel mai important, te astepti ca fiind oameni dedicati comunicarii intr-un fel sau in altul sa incepem sa comunicam pornind de la « EU-ul propriu ».  Adica ceva de genul « Eu cred ca, eu consider ca, eu simt ca, in loc de acuzatorul tu esti….sau el/ea este. »

Este normal ca ne vom intalni cu persoane cu interese total diferite,  ca nu toti se vor « indragosti » de noi la prima vedere,  ca unora le vom parea antipatici, i n functie de strarea fiecaruia, de interese,  de culoarea cravatei sau a parului … dar pentru asta s-a creat faimosul  “I have to mingle, talk to you later “.

Deci,  exact ca si la un eveniment,  nu te astepti sa intalnesti pe Twitter un “social media serial killer” care de la inaltimea regatului sau de cristal sa iti spuna cu nonsalnta “I’m the best, fuck the rest”.   Nu e ok,  dar asta nu este cel mai grav lucru,  caci poate chiar te-ai impaca si cu aceasta atitudine pentru ca, in fond si la urma urmei,  daca respectivul/respectiva vrea sa creada ca e cel/cea mai tare din univers si doar el/ea crede asta, so be it J Pana la urma poate fi chiar haios sa ii urmaresti.  Cum zicea un mare fizician,  care poate este inca in viata intr-un univers paralel, « totul e relativ ».

Dar din pacate apar cateva lucruri cu care nu poti sa te impaci. Si esti suparat pe tine pentru ca da,  ai venit aici pentru a comunica asertiv cu toata lumea, pentru a incerca sa intelegi mesajul, oricat de dur ar fi el inainte sa raspunzi  si cu toate astea « damm, is so hard » J

Iar  in final te intalnesti cu lucruri pe care nu poti sa le accepti pentru ca nu sunt juste, drepte si iti dai seama ca tu, el,  ea,  ei, cel ce vorbeste din turnul sau de cristal, nu merita asta.  Dar ce te roade cel mai tare este intrebarea la care umanitatea nu a gasit niciodata raspuns «  DE CE ? ». Adica de ce inca  exista teroristi, de ce mor oamenii , de ce oare culoarea parului determina gradul de inteligenta iar burta mare si chelia gradul de intelepciune.

 

Dar cel mai grav este ca dupa ce ii ascultam, ne dam seama ca uneori avem nevoie de asemenea personaje ca sa VEDEM sa INTELEGEM ca TREBUIE si VREM sa fim mai buni,  sa gandim pozitiv, sa comunicam asertiv si sa incercam (inainte sa judecam pe orcine) sa mergem macar 2 minute incaltati cu pantofii celuilalt.

By the way, numele meu e ROZ

 

About The Author

Cristi Dorombach, problogger la piticu.ro, dcristi.ro scrie despre internet, online, social, politic, filme, muzica, viata de zi cu zi pe blog.

37 Responses

  1. Dana

    Buna !
    “Si esti suparat pe tine pentru ca da, ai venit aici pentru a comunica asertiv cu toata lumea, pentru a incerca sa intelegi mesajul, oricat de dur ar fi el inainte sa raspunzi si cu toate astea « damm, is so hard ”
    Eu cred ca totul tine de natura umana si nu neaparat de Social Media sau Networking. In definitiv nu vei putea fi de acord cu toti ceilalti niciodata , sistemele de valori sunt diferite, deformarea limitata. Cat despre asertivitate , are si ea limitele ei.

    Reply
    • Roxana Pavel

      Buna Dana,

      Ah ce placere si ce usurare sa vorbesc cu o persoana si nu cu un pseudonim:) Multumesc de comentariu. Asa e ai dreptate. Numai ca eu am ajuns intr-un punct in care imi doresc sa aflu cum ar fi? Tu ce crezi? Oare cum ar arata o zi in on line in care am comunica frumos, amabil, am uita sa folosim injurii, jigniri si i-am incuraja pe toti din jurul nostru, criticandu-i daca este nevoie dar asertiv (stiu ca am repetat acest cuvant pana am disperat cativa dintre voi) dar oare cum ar arata? Si repet intrebarea pentru tine: ce crezi Dana?
      Te sarut si o duminica frumoasa

      Reply
  2. Hypher

    Draga Roxana,
    As the worls bumped alive on the net, ba chiar de pe vremea filozofor ce descifrau lumea la lumina opaitor cu seu si cu pana de gasca al carei varf trebuia muiat in solutii de apa, negru de fum si osanza ca sa scrie, ei bine, cam de atunci au fost abordate si temele pe care tu acm le redescoperi si le doresti doar “stramutate” in on line.
    Sincer, desi tare mult as dori sa ma insel, cred ca stii ceva, dar in rest le bmajesti. Ai invatat din scrieri fireste, o terminologie pe care o folosesti epatant si doct, pentru a parveni o incredere care-ti lipseste. Practic inca o bifa la un cumul de calitati superficiale pe care (sai doar “care” 😉 ) vrei sa iti fie recunoscute urbi-et-orbi. Parerea mea.
    “Stomac” vei avea in momentul in care vei avea puterea sa “stand against the wall” si sa-ti sustii ideile cu logica si baze solide, pana la capat, chiar daca peste tot vei fi o ocarata doar cu “mucigaiuri si noroi” si venin.
    Cu foarte mare caldura iti recomand sa uiti felul in care scrii acum, sa te despovarezi de automatisme care te fac sa pari altceva dacat esti, de ars-amatoria pe care ti-o doresti – ca si carte de vizita, sa te dai jos de pe soclul pe care te doresti urcata si sa incepi din randul celor pe care doresti sa ii convingi. Ma rog, daca vrei.
    Las-o dreq de “comunicare asertiva” treci la concret. Lipseste-te de “limbajul de lemn” (nu, nu e aplicabil doar comunismului – sic) si spune ce ai de spus, curat si la obiect. Sau scrie mai bine un eseu, daca metaforele ti-s atat de dragi in exprimarea curenta…
    Altfel “netul”, si noi cei ce-l vizitam curent”, te vom judeca dupa “umilele” noastre posibilitati, iar aici “socoteala” de acsa nu prea se pupa cu cea din targ… Scuze din on line…
    In rest iti doresc succes(uri) maxime sustinute.
    Iar cand vei fi reusit sa schimbi ceva – count me in. Mi-ar face o reala placere.
    O zi insorita si tie.

    Reply
    • Roxana Pavel

      Draga Hypher (mi-as dori sa iti pot spune pe nume pentru ca mi-a placut f. tare comentariul tau)

      Hai sa o luam cu inceputul: ca in mai toate cazurile adevarul nu e absolut. Fiecare are adevarul lui propriu care se intersecteaza cu adevarurile celorlalti.
      Adica mai simplu ai bifat unele lucruri despre mine iar referitor la cele unde iti doreai sa te inseli iti spun ca da te-ai inselat:)
      Deci, am crescut cu acei filozofi, cartile lor m-au dus de la agonie la extaz si inapoi. Am trait tot ce am citit si poate cumva parti din acele carti, mici seminte au ramas adanc infipte in mine. Au facut radacini si au crescut. Si de aici senzatia ta ca ideile par imprumutate cumva. Sunt in totalitate ale mele dar asa cum nimeni nu a re-inventat roata undeva sut amestecate cu ideile celorlati. Asa cum am mai recunsocut anterior ideea comparatiei mi-a venit de la Laura Roeder.
      Simtul accentuat de justitie este al meu inca de cand pot sa imi aduc aminte cu claritate adica de undeva de pe la varsta de 5 ani. Uite ma bucur ca ai pus problema asta: nu imi lispeste increderea in mine ba din contra am extrem de multa. A trebuit sa am. Nu mi-am putut permite niciodata sa ii dezamagesc pe cei care credeau cu tarie in mine pentru ca ar fi fost mult prea dureros. Mi-ar placea sa ne cunoastem la o cafea pentru ca vorbele sunt doar atat.
      Presararea cu expresii din engleza mi s-a parut haioasa si dadea o senzatie de putin snobism si am urmarit sa starnesc reactii si iata ca mi-a iesit.
      Vorbind de soclu, tot in lumea de afaceri a trebuit sa invat ceva – eu sunt ultima peroana la care ma gandesc intr-o echipa. Asa ca nu imi pot permite sa ma asez pe nici un soclu. A da pot sa ma bat cu palma pe umar din cand in cand dar “mai rarut ca-i mai dragut”.
      Stii cum e , o personalitate celebra a spus candva, foarte demult ca “cine este fara de pacat sa arunce primul cu piatra” deci nu, nu mi-e frica sa fiu pusa la zid pentru ca vreau sa ma testez pe mine. Vreau sa imi demonstrez ca voi ramane buna, optimista, ca voi continua sa cred cu tarie in oameni si sa-i incurajez sa isi exprime potentialul.
      Ah si inca ceva sunt convinsa ca mi-ai inteles mesajul . Si revin la ce spuneam la inceput poate candva, in viata asta sau in viata viitoare ne vom vedea la o cafea.
      Mi-ar face o deosebita placere
      Cu simpatie

      Reply
  3. 2fingers

    Ruxy dear, limbajul greoi te face de-a dreptul nesuferita. Cand vrei sa expui niste idei personale e mult mai indicat sa o faci pe intelesul tuturor nu doar pe intelesul tau pentru ca te adresezi unui grup mare de oameni care trebuie la final de articol sa aiba o reactie pozitiva si sa se identifice in gandirea ta. Nu trebuie sa dovedesti nimanui ca stii vorbe mari si cuvinte alambicate. Speram ca macar in comentarii sa iti schimbi stilul de a scrie dar se pare ca nu e nici o sansa sa se intample asta. Cred ca putini sunt cei in stare sa reziste psihic torturii de a citi ceva scris de tine, fie ca e un articol, fie ca e un comentariu.

    Cat despre RT motivele indicate de tine chiar daca suna “bla bla bla wow ce cool sunt eu, look mom i know interesting words” sunt un mare bullshit la fel ca restul articolului. Nu stiu cine te-a invatat despre treaba asta dar te-a invatat prost. Drept exemplu hai sa vedem cati dintre cei rugati de tine sa dea RT au si facut asta? Ups. Nimeni 🙂
    Lumea iti va da RT, like si +1 daca va gasi interesant si util ceea ce scrii tu, nu pentru ca i-ai rugat frumos. Cand cineva are un cuvant de spus in online nu isi permite sa dea ascultare fiecarui noob nou aparut care il roaga sa il promoveze prin RT sau backlinks.De ce? Pentru ca in cazul in care da curs din bun simt la astfel de cereri va deveni la randul lui un irelevant agasant care va primi unfollow de la oamenii satui sa dea click pe zeci linkuri neinteresante. Sa cauti anturaj cu japca it’s so 2003. Grow up. E pacat sa devii nesuferita aia de care o sa fuga lumea ca e prea agasanta. Lasa Social Media la o parte. Arde neuroni de pomana si nu inveti nimic din ea.

    Reply
    • Roxana Pavel

      Dragul meu Domnul doua degete,
      Imi pare rau ca iti sunt nesuferita dar nu o sa mor din asta. Cand vreau sa expun idei personale o fac in stilul meu, propriu si personal ca de aceea se numesc idei personale.
      Daca tie nu-ti place este parerea ta si ti-o respect. Dar am o curiozitate, ca sa il parafrazez pe Zoso. De ce nu iti pui comentariile sub nume propriu?
      Eu vorbesc in nume propriu, eu Roxana Pavel . Dar atunci cand vorbesc cu tine pot sa vorbesc cu oricine, cu cineva care chiar nu ma place pe bune nu se stie din ce motiv etc. Deci te provoc , daca ai curajul sa iti sustii ideile spune-ti numele.
      In ce priveste gluma cu mama ai cam busit-o pentru ca daca as vrea sa vorbesc cu ea ar trebui sa fiu un fel de medium.
      Referitor la RT-uri iata ca nici aici na-i nimerit-o , mi-au dat RT. De ce ? Poate pentru ca merit.
      La fel cine si cum m-a invatat din punctul meu de vedere poti doar sa speculezi – daca nu stii expresiile cu pricina iti dau un sfat prietenesc « google »
      In rest la ce vrei sa-ti mai raspund ? Ca nu prea am la ce…..
      Deci sa fie o seara fabuloasa pentru toti, inclusiv pentru tine Dl. 2 degete.

      Reply
  4. 2fingers

    Roxana. Tin sa precizez ca ma amuza enorm de mult aceasta discutie lucru extrem de benefic pentru mine in aceste momente. De asemenea tin sa precizez ca nu am nimic personal cu tine iar tot ceea ce am scris mai devreme sunt simple sfaturi spuse pe fata si fara ocolisuri. Poate ca ai interpretat ca pe ceva jignitor cuvintele mele dar a fost departe de mine gandul de a jigni pe cineva. Ca sunt mai acid si zeflemitor e altceva, dar nu am nici un gand sa te jignesc. Acum iti voi raspunde la ultimul comentariu ca sa nu te las in ceata.

    Nickname-ul meu reprezinta cartea mea de vizita in online asa cum, spre exemplu, nici Arhi nu se semneaza Cetin Ametcea cand comenteaza. Daca eu ti-as face placerea de a ma prezenta cu numele real as da dovada de o prostie crasa si mi-ar aduce numai probleme. Daca ai fi existat in online in urma cu 2-3 ani nu era nevoie sa iti scriu eu toata povestea asta. Dar in cazul in care ai curiozitatea sa vezi despre ce vorbesc iti dau si eu acelasi sfat prietenesc de a cauta pe google mai multe informatii. In schimb am rugamintea sa ne spui si noua de cat timp ai descoperit tu web2.0 si networkingul.

    “Referitor la RT-uri iata ca nici aici na-i nimerit-o , mi-au dat RT.” – Nu are rost sa mai comentez fraza asta ca o dau grav in trolling si misoginism :)). Cine are curiozitatea sa numere cate RT au fost si de la cine o sa o faca si singur.

    Reply
  5. Roxana Pavel

    Draga Gabi, ca in Shakespeare “totul e bine cand se termina cu bine”:)
    Oamenii nu sunt perfecti dar nici eu nu sunt perfecta. Important este sa ii ei asa cum sunt cu bune si cu rele si sa incerci sa schimbi un curent, o atitudine pentru ca in final oamenii se schimba singuri.
    Si pentru dl. cu doar 2 degete (scuze dar eu asa am inteles prin eliminare logica): ma bucur ca iti doresti sa fii ca Arhi si poate in momentul in care vorbim chiar ai ajuns acolo. Daca nu important este sa nu incetezi sa iti doresti pentru ca, eu cred cu tarie, ca o persoana “moare” cu adevarat in momentul in care inceteaza sa viseze.
    Referitor la RT-uri am inteles si daca am facut vre-o greseala si am suparat pe cineva imi cer scuze. Din pacate Twitter-ul nu vine cu un manual de utilizare daca imi permiteti un spirit de gluma.
    Online-ul cum ii spunem noi aici este o comunitate imensa care nu se refera doar la Twitter, Facebook sau Google. Am descoperit-o de mult timp si m-a fascinat intodeauna. Am prieteni pe care i-am cunoscut online si care au ramas alaturi de mine si in ziua de azi.
    Si cu riscul sa ma repet vreau sa va multumesc inca odata tuturor, ati fost extraordinari, acest post nu ar fi existat fara voi si de ce sunt aici ? Pentru ca sunt convinsa ca o sa cunosc oameni extraordinari, deosebiti, cu idei fabuloase care o sa ma inspire sa merg mai departe.
    O seara calduroasa si sa ne regasim cu bine

    Reply
  6. Roxana Pavel

    Draga Gabi, ca in Shakespeare “totul e bine cand se termina cu bine”:)
    Oamenii nu sunt perfecti dar nici eu nu sunt perfecta. Important este sa ii ei asa cum sunt cu bune si cu rele si sa incerci sa schimbi un curent, o atitudine pentru ca in final oamenii se schimba singuri.
    Si pentru dl. cu doar 2 degete (scuze dar eu asa am inteles prin eliminare logica): ma bucur ca iti doresti sa fii ca Arhi si poate in momentul in care vorbim chiar ai ajuns acolo. Daca nu important este sa nu incetezi sa iti doresti pentru ca, eu cred cu tarie, ca o persoana “moare” cu adevarat in momentul in care inceteaza sa viseze.
    Referitor la RT-uri am inteles si daca am facut vre-o greseala si am suparat pe cineva imi cer scuze. Din pacate Twitter-ul nu vine cu un manual de utilizare daca imi permiteti un spirit de gluma.
    Online-ul cum ii spunem noi aici este o comunitate imensa care nu se refera doar la Twitter, Facebook sau Google. Am descoperit-o de mult timp si m-a fascinat intodeauna. Am prieteni pe care i-am cunoscut online si care au ramas alaturi de mine si in ziua de azi.
    Si cu riscul sa ma repet vreau sa va multumesc inca odata tuturor, ati fost extraordinari, acest post nu ar fi existat fara voi si de ce sunt aici ? Pentru ca sunt convinsa ca o sa cunosc oameni extraordinari, deosebiti, cu idei fabuloase care o sa ma inspire sa merg mai departe.
    O seara calduroasa si sa ne regasim cu bine
    PS Daca acest comentariu apare de 2 ori imi cer scuze anticipat, a moderat Cristi:)

    Reply
  7. 2fingers

    Honey bunny doar ti-am explicat ca a te baga in seama cu japca pe twitter e neplacut pentru unele persoane si probabil candva vei fi “taxata” verbal, lucru care pe internet inseamna printre altele niste rezultate neplacute in goagal cand ti se va cauta numele, nume ce reprezinta si imaginea firmei pe care o ai la profilul de twitter. Din pacate nu ai inteles mare lucru din ce ti-am spus si nu stiu de unde ai dedus tu ca vreau sa devin ca Arhi sau ca am nevoie sa ajung undeva dar ma rog, fiecare trage ce concluzii vrea cand nu intelege expresia “spre exemplu”.

    Anyway textele tale din acest articol au reprezentat pentru mine un subiect amuzant si ma bucur ca am apucat sa discutam putin, eu despre online si tu despre… inca incerc sa deslusesc despre ce. Un ultim sfat e sa nu te apuci de blogging cum ti-au recomandat ceilalti interlocutori si sa ramai la ce te pricepi tu sa faci mai bine.

    Te pup pufos pe ochisori :-*

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published.