Observam zilele astea cu o oarecare detasare, dar si ingrijorare cum a inceput campania electorala. Daca nu stiti, pe 9 decembrie sunt alegeri parlamentare uninominale. Adica nu va mai fi mult pana atunci. Teoretic in perioada asta trebuie sa va cunoasteti candidatii, reprezentantii vostri si sa ii votati.

Eu am aflat ca sunt in Colegiul uninominal D13 Bucuresti, unde sunt pe listele de candidati 6 oameni. Am impresia ca nimeni nu vine cu nimic nou. Ori poate ca ne-am obisnuit cu aceleasi tip de discurs şi mesaje populiste.

Am fost saptamana trecuta la o intalnire ARD cu … hm, cativa oameni. Pe langa mine au fost la intalnire Arhi, Sutu, Petreanu, Subiectiv, Ariel si altii. L-am vazut pe Videanu cu cifre si cu explicatii care voia sa spuna ca “eu am dreptate, faceti ca mine si o sa vedeti voi” si pe Blaga care e atat de cunoscator intr-ale politicii incat il poti intreba orice ca stie cum sta treaba.
Partea buna e ca Videanu a venit cu cifre in care explica solutiile pe care le poate aplica ARD. O impozitare de 12%, cresterea salariului minim, reducerea numarului de salari minime care fac ca in Romania sa existe economie subterana. Astfel vor putea ajunge mai multi bani la buget, de la mai multi angajatori, dar si o stimulare a economiei si a investitiilor. Asa cum se intampla si in toata Europa.
Pe de alta parte Blaga a venit cu solutiile politice: o eventuala colaborare cu PNL-ul dupa alegeri, astfel incat alianta care este acum la putere sa dispara cam la doua saptamani dupa alegeri.

In schimb problemele politicienilor apar tocmaidin cauza omunicarii. Desi ar trebui sa fie maestri in comunicare si cel putin in campania electorala sa stie sa isi vanda cat mai bine produsul, acestia se cramponeaza in niste principii si expresii care te lasa cu gura cascata si te fac sa crezi ca esti prost si nu vrei sa te intelegi cu ei. Astfel incat am vazut acolo o discutie intre Subiectiv si un nene (nu m-am obosit sa ii tin minte numele) cand acesta il interba ce solutii are, iar politicianul il intreba daca il lasa sa raspunda la intrebare sau nu. Într-un final întrebarea a rămas fără răspuns.Uneori te intrebi dacă există sau nu unul.

As fi vrut sa il intreb si pe MRU cate ceva, dar n-am avut loc de oamenii care sarisera sa-l pupe. De fapt de asta nu am spus nici un cuvant la aceasta intalnire, asteptam sa fiu convins sau macar sa nu existe atat de multi oameni care sa fie asa  de indoctrinati. Iar acestia nu faceau parte din grupul bloggerilor de mai sus. Erau altii. As fi vrut sa nu fiu martorul unei alte conferinte de presa.

Un politician nu vine sa spuna ca altii sunt asa si pe dincolo sau ca din cauza guvernarii trecute nu merge tara asta acum. Din contra, cauta solutii. Aduce cifre, aduce idei, aduce solutii pe care nu le expune intr-o limba de lemn. Ma gandesc ca toti politicienii ar fi trebuit sa aiba cunostinte de discurs public, sa stie ce sa vorbeasca, cum sa vorbeasca, ce sa spuna, cand sa spuna.

Pana atunci avem o campanie electorala. Pana la final, astept insa sa vedem ce vor veni sa spuna candidatii. Pentru ca se plang ca televiziunile nu ii baga in seama. Si nici blogurile. Dar vin sa spuna ceva? Vin sa comunice? Vin sa raspunda la intrebari?

 

 

About The Author

Cristi Dorombach, problogger la piticu.ro, dcristi.ro scrie despre internet, online, social, politic, filme, muzica, viata de zi cu zi pe blog.

Leave a Reply

Your email address will not be published.