De ceva timp ajung sa folosesc metroul de seara. Ala ultimul, care sta vreo 20 de minute la unirii in statie pentru ca e ultimul. Si, acolo, ai ocazia sa vezi oameni. Tot soiul de oameni. Si sa ii analizezi.

De fapt, ne analizam unii pe altii. Ne calculam salariile intre statii, ne gandim cum sa ajungem mai repede acasa,  si cum, si ce vom face acolo.

Se observa aerul de superioritate al oamenilor care se dau jos la Universitate, ca deh, noi ne dam jos in centrul Bucurestiului, deci suntem superiori. Si … poate merg cu tramvaiul 21 mai departe 😉

Se observa multumirea, oboseala, dar mai ales multumirea de sine a celor care merg mai departe. Sunt intr-un fel, as zice, fericiti. Ramene sa si aflam de ce. Se vede de asemenea graba celor care coboara la Unirii, ca sa prinda legatura cealalta.

De la Tineretului mai departe, incep cartierele … si acolo e foarte multa lume, care abia asteapta sa ajunga acasa, sa faca o baie si sa doarma.

E un joc asta. Un joc pe care-l facem cu totii, si care este si aproape placut 🙂

About The Author

Cristi Dorombach, problogger la piticu.ro, dcristi.ro scrie despre internet, online, social, politic, filme, muzica, viata de zi cu zi pe blog.

One Response

Leave a Reply

Your email address will not be published.