Subtitlu: e uşor să fii activist cu o tastatură în faţă şi fără să-ţi asumi nicio răspundere.

Revolutia din ’89 a fost relativ simpla. Niste baieti s-au batut la Timisoara cu fortele de ordine, iar Ceausescu ca sa demonstreze ca el e inca mare si tare a chemat poporul in fata CC-ului sa le explice ca situatia e roza, ca noi stam bine, ca marim lefurile si ca facem tot ce trebuie. Poporul in schimb auzind diverse, din diverse surse a zis pana aici, acum facem scandal. Cativa au inceput sa tipe, in timp ce toata piata statea mirata si se uita la ei.

Am auzit o groaza de tineri care au crezut ca mintingurile PSD de 1 mai erau scanteia care va anima miscarea de protest din tara. Am auzit voci care spuneau ca sunt pregatiti sa iasa afara sa huiduie, sa tzipe, sa faca scandal, doar  asa poate s-ar putea face auziti.

Stam si ne uitam la greci si vorbim despre ei toata ziua. Ca ei au iesit in strada, ca la ei se poate, ca la ei sunt sindicatele, ca ei se bat cu fortele de ordine. Sa ne uitam insa ce avem si noi aici, nu mare lucru. Sindicatele sunt acolo doar ca asa scrie pe hartie, iar liderii sindicali in loc sa se bata pentru salarii si drepturile salariatilor, in loc sa ceara retehnologizare sau introducerea nu stiu carei solutii mai bune pentru a munci mai putin si pentru a produce mai mult, ei stau.

In principiu sindicatele ar trebui sa reprezinte interesele angajatilor in fata patronatului. Dar ar trebui sa vina cu solutii pentru patronat astfel incat munca salariatilor sa fie mai usoara, dar si productia mai mare. In principiu sindicatele ar trebui sa se implice ca profitul firmei sa fie cat mai mare,  iar angajatii sa aiba chef de munca.

La noi sindicatele vin si cer salarii. Patronatul le spune ca ei nu produc, atunci de ce sa le mareasca salariile, iar sindicatele zic ca fac greva. In replica patronatul le da mici favoruri liderilor de sindicat sa le spuna angajatilor ca totul e bine  ca sa nu se intample vreo greva, iar acestia se duc sa minta muncitorii ca totul e bine si frumos, desi asta nu e.

In schimb daca nu se ajunge la un consens, sindicatele trebuie sa isi scoata membrii in strada sa protesteze. In timp ce peste tot se intampla proteste interesante, impresionante, cu pancarte cu scenarii, la noi vin oamenii la proteste sa asculte concerte de muzica populara, iar asta numim noi protest.

Pentru ca suntem in 2010 si avem toti acces la facebook, oamenii au creat o pagina de facebook unde isi manifesta supararea si unde protesteaza impotriva regimului. Nimeni nu spune nimic palpabil, masurabil. Toata lumea se ascunde in spatele monitorului si de aici ii da cu hua, hua, hua.

Mi-e oarecum greu sa cred ca noi am putea face un #pman sau vreun eveniment din Grecia, iar astea au fost organizate pe messenger. Eu stiu ca noi suntem putin mai comozi si avem oarece lene in a ne deplasa, plus ca e trafic si n-avem locuri de aprcare cand venim la protest. Nu?

Evensys organizeaza Mobile Marketing Conference. Programul si vorbitorii ii vedeti pe site.

Avem si reducere la acest eveniment valabila doar astazi si maine: 5 bilete cu discount (50 de euro fata de 75 de euro fiecare) daca doritorii folosesc codul piticu_mmc. Inscrierile se fac pe e-mail la office [at] evensys [dot] ro (pe principiul primii veniti, primii serviti).

Si merita sa participati doar pentru a va intalni cu alti dezvoltatori de aplicatii pentru mobil, care v-ar putea ajuta pentru concursul HTC, dar si pentru a vedea ce solutii  aduce acum piata de mobil sau pentru a gasi noi metode de promovare pe o piata de 25 de milioane de telefoane (eu atat tin  minte ca sunt telefoane mobile in Romania).

Nu exista loc mai bun de a afla pulsul vietii si reactiile oamenilor obisnuiti decat magazinul de la colt de cartier. Acolo e locul unde toata lumea sta in fata si bea bere, acolo e locul unde vanzatorul cunoaste toti clientii, pe cativa dintre ei ii are si pe caiet la datorii, acolo universul oamenilor obisnuiti se termina si se intalneste cu universurile vecinilor care au aceleasi scopuri.

Cum m-am aratat mirat de pretul inghetatei pe care am cumparat-o, vanzatorul m-a intrebat daca mi se pare mult. Si i-am zis ca n-are TVA de 25%, dupa asta a inceput discutia intre mine, vanzator si clienti. Fiecare se plangea de TVA mare si de ce vom face in continuare.

Concluzia a fost simpla: “eu trebuie sa platesc statului 6 milioane in fiecare luna pentru [...], daca imi cresc impozitele, nu le mai platesc nimic si trecem totul la negru”, cu alte cuvinte mergem si luam facturi din Colentina, punem pe ele tot ce vrem ca sa nu platim TVA, ne dam afara angajatii de pe hartie ca sa ii putem plati fara impozite si asa mai departe.

Ca sa completez articolul, am dat peste editorialul lui Cristian Tudor Popescu din Gandul care incepe sec:

Pentru ceea ce guvernul Boc a făcut şi face în clipa de faţă, Nicolae Ceauşescu a fost împuşcat ca un câine. Mintea îngustă, dar paranoică a scorniceşteanului a dus la îndatorarea prostească a ţării faţă de finanţa internaţională; plata, în schimb, s-a făcut prin jupuirea până la os a populaţiei României.

Si asta se va intampla si acum, am facut niste datorii pentru ca n-am muncit si am vrut salarii, acum nu vrem sa muncim, dar trebuie sa platim datoriile alea. Cum e normal vor creste taxele.

Pentru ca asa cum anticipam ieri, Ponta nu are nici o solutie pentru guvernarea asta, iar Antonescu a dat-o de perete cu tehnicienii, singura solutie ar fi sa iesim in strada. Dar despre asta vom discuta imediat.

Ca tot mi-am amintit in seara asta vazand emisiunile de la TV unde nimeni din partidul tau nu vine sa explice nimic. Citeste mai mult »

Simplu, comanzi un produs si nu ai absolut nici un fel de garantie ca ce se afla in cutie (colet) este ceea ce ai comandat sau ca produsul este in stare de functionare sau ca este nou.

Iata intreaga poveste: am comandat on-line de la www.cel.ro un GPS, desi imi promisesem solemn ca nu voi mai comanda in viata mea de la ei. Uite ce am primit: Citeste mai mult »

Emil Boc si-a anulat vizita in  Statele Unite. In toata povestea asta sunt cateva parti proaste:

- Boc se ducea in Statele Unite sa primeasca o diploma in drept de la o universitate de am auzit numai in filme si in tricouri – Michigan, probabil diploma cumparata pe internet.

- Boc se ducea in Statele Unite si se organiza un pranz cu el, iar doritorii trebuiau sa plateasca 20 de dolari. Cum Boc nu se mai duce, americanii au pierdut cei 20 USD dati pentru pranzul cu premierul. Eu zic ca ar trebui sa-l dea in judecata si sa ceara despagubiri mari.

- Boc se duce la Cotroceni sa ceara sfatul lui Basescu ca singur nu e in stare sa faca nimic. (e logic si normal ca premierul sa se consulte cu presedintele, noi facem doar misto acum). Asa ca diseara va veni la televizor si va spune poezia pe care o va invata repede in aceasta dupa-amiaza.

Ce e grav in povestea de mai sus e ca astia fac sedinte de guvern la finalul carora nu au ce sa spuna presei. Ce dracu se executa masturbare in grup la Victoria ca sa nu ai ce spune presei la final? Ba chiar si atunci te lauzi cu cine o are mai mare, cine a tinut mai mult si asa mai departe.

Via emsal.

Mai dar pe unde mai circula metrourile vechi, de iau foc in halul asta?

In anii ’70 era miscarea Flower Power unde toata lumea era high, hippy si privea lumea dintr-o perspectiva roza. Totul era fain si frumos, iar toata lumea se simtea bine in pielea lor.

Acum, o data tehnologizati, miscarea nu se mai cheama Google, se cheama Facebook.  Pentru ca sunt peste 300 de milioane de utilizatori de Facebook, totul se masoara la a atinge acesti utilizatori – pentru ca sunt persoane verificate – si de a-i face sa interactioneze cu serviciul tau. Iar pentru asta Facebook a lansat serviciul de like pages.
Peste ocean toti specialistii de online s-au scandalizat, spunand ca acest like de la Facebook este un cutremur serios pentru Google. Daca  paginile se indexau si se luau in considerare dupa criterii de vizite si link-uri primite – pentru modelul Google, acum acest lucru se modifica in cat de multe like-uri primesti de la prieteni.

Problema devine delicata, atat timp cat Google nu are acces la aceste date. Motorul de cautare nu stie cati prieteni ti-au dat like unui articol, cata lume iti imparte pagina mai departe pe Facebook, dar si ce fac acestia. Pe langa asta mai apare si problema securitatii datelor personale, un lucru la care Facebook trebuie sa fie suficient de atent, atat timp cat nu toata lumea doreste sa se cunoasca public ca a dat like unei anumite pagini sau nu.

Se simt amenintati de altfel si specialistii SEO, care optimizau siteuri pana acum, dar care acum  se vad inutili in fata maselor de oameni care pot sa promoveze mult mai bine decat ei o anumita pagina de net sau nu. Pe larg intr-un articol de saptamana trecuta pe CNN.

Iar de acum internetul se va misca pe baza comunitatii Facebook. Un fel de Digg, dar nu la nivelul inchis al grupului de oameni de acolo, ci la nivel mondial, unde oricine are cont de Facebook iti poate creste tie importanta pe internet afisand 30 users like this – join Facebook.

In 2000, dupa o criza fenomenala, a fost premier Adrian Nastase, un tip de la care nu se asteptau prea multe dupa foametea din tara, dupa curelele pe care le-am tot strans, dupa disponibilizari si concedieri. Nastase a facut un singur lucru. Aparea in fiecare seara in buletinele de stiri de la televizor si spunea cate una alta. Ca a mai facut o masura, ca a mai facut un parteneriat, ca a mai facut cate o vizita nu stiu unde, ca tara trebuie sa faca asta si astalalata.

In 2004 a venit Tariceanu. Nici el mai prejos, multa lume l-a tot blamat, dar si el a facut acelasi lucru. Iesea in fiecare seara la televizor cu declaratii despre starea natiunii, cu parteneriate incheiate, landandu-se ca tara e pe plus. Se ducea la inundatii si ii injura pe aia care stateau cu mainile in san sau manca fasole batuta sa arate ca e alaturi de ei. Se ducea o data cu Basescu sa se laude ca el sau presedintele repara podul de la Mihailesti in timp util, etc.

Ce face Boc? Pai nu iese la televizor, nu face nici o vizita nicaieri, nu e interesat sa vada nimic. El sta malc, mai face cate o sedinta in care intreaba de ce nu avem motoare de tancuri pe avioane, nu vrea sa apara la televiziuni, le interzice acelasi lucru celorlalti ministri si atat. Guvernul asta sta ascuns in spatele usilor palatului Victoria, insensibil la protestele din strada, uitandu-se cu frica ca nu care cumva sa mai iasa vreo mineriada, ca n-au pe unde fugi. Si nu va mai iesi nici o mineriada, pentru ca Boc a cumparat toate sindicatele si le tine asa la ciocul mic, dandu-le cu frimitura, iar ei bucurandu-se ca au mai primit pentru acum ceva. Boc nu se gandeste la ziua de maine. Pe el il intereseaza sa aibe acum ce face si atat.

Guvernul asta nu stie nici macar sa absoarba 5 milioane de euro pentru programul marul si corul (urmare a cornlului si laptelui), veniti de la Uniunea Europeana gratis, dar el se  imprumuta la FMI ca sa scoata parleazul cu sindicatele marindu-le salariile. Guvernul asta nu e in stare sa absoarba investiile pentru infrastructura, alti bani gratis de la UE, dar se lauda ca anul asta vor realiza 0 (ZERO) kilometri de autostrada care vor costa in schimb cateva sute de milioane de euro.

Basescu doarme. De fapt nu doarme, ii cheama la consultari la Cotroceni, le da extemporal, Boc impreuna cu acolitii ii recita poezia, lucrarea ia nota de trecere. Basescu doarme.

Subtitlu: in seara asta doi tipi in metrou, discutand despre un muncitor ce mirosea a transpiratie: bine ca asta are servici.

Ok, presa dupa ce s-a inflamat azi dupa amiaza, deja s-a relaxat. E clar, ne vor mari TVA-ul, ne vor mari impozitele, numai ca guvernul sa aduca mai multi bani la buget ca asa le cere FMI-ul. Deja se fac scenarii despre cum se maresc preturile, anuntand deja producatorii si comerciantii ca preturile trebuie marite acum. Dupa care se dau date pentru cand aceste preturi se vor mari: 1 iunie, 1 iulie, septembrie si asa mai departe. Dupa care jurnalele de stiri continua cu o noua scumpire a benzinei pentru ca se poate si pentru ca s-a scufundat o platforma petroliera in america, iar toata lumea s-a speriat de criza asta de parca ar mai fi erupt un vulcan.

In momentul de fata Boc ar trebui sa isi dea demisia. El si un intreg guvern, pentru ca nu sunt in stare sa vina cu o solutie si iau direct din gura ce le spune FMI-ul. In schimb pentru ca la noi liderii sindicali nu exista si sunt vanduti partidelor care de cele mai multe ori au fost de guvernamant, nici miscari sindicale nu vom avea. Din contra, miscarile sindicale programate pentru astazi s-au anulat pe motiv ca s-au indeplinit cererile. Si aici ma intreb din ce bani? Din banii pe care ii vom plati din TVA imediat dupa nu?

Ponta ar trebui ca astazi sa depuna la parlament vreo 30 de mii de motiuni de cenzura ca sa dea guvernul jos. Si solutia ar fi simpla. Pica guvernul, mai iese unul, nu se valideaza in parlament de 3 ori, criza politica generala in Romania, alegeri anticipate (pulamea, la ce criza avem pe noi niste alegeri ne mai permitem sa organizam), iese PSD-ul in top pentru ca ar avea un dram de marketing frumos si mizeaza pe disperarea oamenilor, ajunge la guvernare si mareste salariile. In cel mai bun caz l-ar pune pe Nastase inapoi premier. In schimb asta nu se va intampla pentru ca Ponta nu isi asuma nici macar datoriile partidului de un nimic mai mult decat 8 milioane de euro. La cum se invart banii in centrul Bucurestiului, datoriile astea sunt un nimic. Iar cum Ponta nu are curajul inca sa isi asume conducerea unui patid important si inca se bucura de victoria de la congres, mai avem de suferit mult.

PNL-ul nu mai exista, degeaba va gandeati ca am ce scrie despre el. Atat timp cat vine Crin Antonescu si declara in interviuri ca s-a saturat de Romania (nu textual, extras din context), atunci ce dracu sa mai astepti de la ei? Ca se baga si ei in seama si ca vor sa discute cu FMI-ul, degeaba. Nu mai sunt relevanti acum, ca sunt in opozitie si nimeni de la putere nu ii va lasa sa intervina pe motiv ca se baga in afacerile lui Videanu si altii. Ar putea totusi pune vreo 25 de mii de motiuni de cenzura dupa scenariul de mai sus, dar nu le va vota PSD-ul,  asa ca vor bloca legislativul inutil.

Banca Natioanala a Romaniei nu mai are incredere in guvern. Iar asta mi se pare apocaliptic pentru tara noastra. Daca principala institutie financiara a tarii, cei care ne regleaza noua salariile si ratele in functie de cursul leu – euro, vine si spune ca nu mai are incredere in masurile fiscale ale guvernului, e grav. Bine, grav e putin spus. E nasol rau de tot. Pentru ca o data banca nationala nu poate face mare lucru, doar sa gestioneze banii tarii si sa vegheze asupra derapajelor fiscale, ale speculatiilor valutare si sa intervina acolo unde trebuie. In schimb ei ar fi trebuit sa fie in stransa legatura cu Guvernul spunandu-le ce e bine sa faca, ce nu e bine sa faca, daca o investitie se preteaza si e sustenabila pentru economia asta sau incotro ne indreptam, inspre criza sau profit.

Guvernul nu e in stare sa dea afara niste bugetari. Si asta dintr-un motiv foarte simplu: Undeva pe la inceputul secolului se depolitizasera institutiile statului, adica nu erau angajati numai oameni membri de partid, iar acestia ramaneau in functie la schimbarea regimului politic, tocmai pentru a face angrenajul birocratic sa functioneze mai bine si mai profesional. Acum angajatii bugetari se pot schimba o data la 4 ani, in functie de cum se schimba coloratura politica, iar asta inseamna ca de fiecare data la 4 ani toata miscarea bugetara o ia de la zero. Pentru asta nu pot fi dati afara bugetarii, pentru ca se pierd votantii. Iar daca 800.000 de bugetari voteaza, pentru ca asta e puterea si solutia, inseamna in procente vreo 35% din cei care se duc la vot, iar restul sunt cunostinte sau formari politice.

Vi se pare ca n-am scris nici un scenariu mai sus? Ba da, cresc impozitele, PSD-ul va sta la cutie pentru ca nu isi poate asuma si cum vor scoate capul PDL-ul le va mai da una in cap pentru inca un scandal tinut la sertar, PNL-ul se va agita dar degeaba ca ei n-au solutii, BNR-ul va veni la un moment dat si va spune: “fratilor e groasa noi nu mai avem ce face” (si nu va spune: din cauza unui guvern incompetent am ajuns aici), Boc si ai lui vor sta linistiti si vor manca resturile din friptura, lasand pe altii sa plateasca nota de plata, iar miscarea sindicala nu va exista.

Ca sa coloram putin, am vazut aseara la TV un carton in care erau exemplificate cateva din tarile cu taxe mari si foarte mari, dar si salariile aferente.

Ca sa fie clar, ei isi permit sa dea 25 % statului din salarii ca au de unde si au cu ce ramane. Daca la noi, la un salariu mediu de …. cacati lei ( nu stiu cat e, undeva la 1000 de lei nu?) in loc sa dai 16% statului, tu dai 20%, iar preturile vor fi cu vreo 40% mai mari (ca asa se vor mari), atunci sa facem o regula de 3 simpla sa vedem ce salariu vom avea, ce inflatie, ce preturi, ce putere de cumparare si  cum se va duce dracu economia si va sucomba singura pentru ca exista niste taxe mari.

Sunt si o groaza de exemple bune. Toate tarile lovite de criza au miscorat taxele, iar asta nu a facut decat sa faca mai multe incasari la buget. Ati spune cum dracu cu taxe mai mici, incasari mai mari la buget. Simplu, omul vanzand ca sunt taxe mai mici a cumparat mai mult, economia a functionat mai bine, a produs mai mult, s-a cerut mai mult, s-a construit mai mult, s-a vandut mai mult, iar statul a castigat din volumul asta. Noi – pentru ca asa ne este scris in istorie – nu suntem in stare sa facem asa ceva. Noi sa facem cat mai putine, sa lucram cat mai putin, dar sa platim cat mai mult. Exact ca in turism, sa dam cat mai putine servicii pe cat mai multi bani, in timp ce la bulgari e invers mai multe servicii pe cat mai putini bani si se castiga la volum.

Facem Formula 1 in Romania? Ca fetele se pregatesc deja.

Romanul a fost intodeauna o persoana inventiva si descurcareata. In anii 90 cand aveam tva mare si impozite mari, nimeni nu muncea pe bune, toata lumea muncea la negru. Atunci se vindeau facturi pe podul de la Voluntari, facturi in alb, pe care fiecare si le completa cu ce isi dorea astfel incat lua mai multe produse pe mai putini bani declarati statului, iar impozitul si TVA-ul erau bineinteles mici. Astfel incat chiar daca impozitele erau mari banii veniti la buget erau mici.

Pentru ca FMI-ul a venit si a cerut majorarea TVA la 25% si a cotei unice de impozitare a salariatilor la 20%, guvernantii nostri se vor conforma fara sa se gandeasca.

Ce va face economia? Va zice simplu: cine vrea banii? Statul? A da, ii dam cum sa nu. Numai ca ii dam cat vrem noi sa declaram in acte si nu cat intr-adevar vindem. Daca s-a intamplat asta o data in anii 90 si toata lumea a fost fericita, de ce nu s-ar intampla si acum.

De ce am ajuns in cacatul asta? Pentru ca astia de la putere nu sunt in stare sa vina cu o solutie, sa spuna ca facem, asta, asta, asta si ne revenim. Pentru ca nu stiu sa tina piept presiunii sindicatelor, pentru ca le promit prostii si le si dau prostiile alea gandindu-se doar la viitorul apropriat, nici gand la ce va fi peste 2 ani. De fapt de ce s-ar gandi la ce va fi in tara asta peste 2 ani, daca acest guvern si acest partid nu se asteapta ca peste 2 ani sa mai fie ei la putere. Si in stilul caracteristic sa moara capra vecinului, se gandesc ca e mai bine sa isi bata ei capul cu problemele tarii, decat astia care le-au facut. Nu?

Zilele astea se intampla tot felul de concursuri, care cu premii mai mari, care mai interesante care mai antrenante. Sa le prezentam pe rand.

REALITATEA.NET da 500 de euro si alte premii pentru cei care isi instaleaza internet explorer 8 si participa la concurs. Asta e si cel mai simplu.

Microsoft da 10.000 de euro pentru participantii  la explore8.ro

Microsoft mai face un concurs pentru programatorii care vor sa participe la Romanian Developers Day.

HTC lanseaza Android Channelge pentru dezvoltatorii care fac aplicatii pe Android cu premii de 6.000 de euro.

Asa cum stim iPad-ul e prea dorit de atata lume incat n-ar sta linistiti sa il uite intr-un colt acasa si l-ar cara cu ei oriunde. Pana vom vedea prima cina romantica in compania unui iPad, as vrea sa vad primul accident grav cauzat de faptul ca individul se uita la iPad la un film sau incerca sa isi schimbe muzica, in trafic, pe autostrada eventual.
Si toate asta datorita oamenilor care inventeaza tot soiul de dispozitive pentru masina lui Razvan.

Citeste mai mult »

Cam asa ceva vom vedea la Cluj. Si cum pica la inceputul verii, vor fi seri fierbinti de patima si dorinta.

Daca ati fost in Vama Veche anul asta v-ati bucurat de viata, sanatate, fericire, are curat, bautura, femei si droguri. Dupa care ati facut asa ceva.

Dupa care v-ati trezit si v-ati bucurat de ultima zi de plaja impreuna cu prietenii vostri de seara trecuta: sticle, cutii, peturi, mizerie, gunoaie.

Si voi ati plecat acasa si ati lasat acolo gunoaiele sa va astepte la urmatoarea revenire in concediu sau week-end.

Citeste mai mult »

Da, pentru ca nu ai grija de copilul tau. De fapt asa cum nu ai grija de prietena ta pentru ca e fata mare, asa cum nu ai grija de sotia ta (las ca merg la bere cu baietii si se descurca), asa nu vei avea grija nici de copilul tau, iar el va fi intotdeauna singur, emo si predispus la tampeniile vietii moderne.

Pe mine m-a fascinat intotdeauna procedeul prin care ajung niste linkuri pe messenger si cum se transmit mai departe prim mass-uri de la un prieten la altul, la altii si asa mai departe. Intotdeauna am cautat acele persoane care pot sa dea un mass, care mai apoi sa ajunga ca mass la zeci de mii de persoane, dar n-am reusit sa le gasesc.

Totusi baietii astia cu virusii i-au gasit si astfel, un calculator o data virusat se trimite mai departe la zeci, sute de prieteni, iar o data cu asta infecteaza foarte repede mii de calculatoare.

Da, bineinteles ca exista solutie la acest virus. Prima ar fi sa nu dai click pe el ca sa nu intri pe siteul virusat, sa nu iti pierzi datele personale, parole de mail sau cine stie ce alte carduri, iar cealalta solutie e sa iti cumperi un antivirus.

Pentru ca e mai bine sa ai calculatorul protejat decat virusat si sa faci asa ceva.

Simplu, faci SPAM sau cumperi trafic prin pop-under-uri din afara.

Asta a facut wall-street in acest weekend luand cu 299 de dolari vreo un milion de vizite. Drept urmare ei au facut trafic pentru niste oameni veniti din Vietnam, Peru sau Tailanda. Si eu care tocmai ma gandeam sa imi fac o excursie la Taipei.

Detalii la Dragos.

Update: dat fiind orele de trafic, zilele si altele, cat de greu o fi fost ca wall-street sa fi dat click aici? Si cat de scump nu??

Am primit o invitatie pentru cheful de ziua presei. Dupa 10 ani de breasla, daca primesc o astfel de invitatie inseamna ca trebuie sa ma simt bine si sa fiu bucuros nu? Si daca m-as duce as vedea ce? O gasca de oameni care vor veni direct la bere, ca sa uite de problemele de la munca. O gasca de oameni care nu vor vorbi unul cu celalat pentru ca sunt din trusturi de presa diferite si rivale. O gasca de oameni frustrati ca nu le intra materialul pe print sau pe TV, iar ca a doua zi trebuie sa se intalneasca iar cu directorul X, de unde sa scoata un material prin care il pupa in cur, ca asa le-a spus redactorul sef ca trebuie sa iasa.

Daca ne uitam putin aici vedem ca:

România are o presă parţial liberă, aflându-se pe locul 88 în clasamentul anual al libertăţii presei realizat de Freedom House, la egalitate cu Bolivia, Brazilia şi El Salvador, după Burkina Faso, Namibia, Bulgaria şi Uruguay, dar înaintea Republicii Moldova, Turcia sau Ucraina.

Si deja imi vine greu sa cred ca noi ne comparam cu tari ca Republica Moldova, Brazilia si Bolivia.  Fiind o tara dezvoltata si europeana, am putea foarte frumos sa ne comparam cu oricare din tarile de mai la vest de noi, insa aici totul se rezuma la cine plateste ziarul sa apara.

Daca in Franta toata presa si-a criticat presedintele tarii, atunci cand acesta s-a urcat pe piedestal sa para mai inalt sau atunci cand acesta si-a  aranjat o vizita la o fabrica, la noi daca cineva din presa are tupeul iar apoi curajul sa scrie ceva nasol despre PD-L si Basescu, atunci ori le vin controalele pe cap, ori in doua luni li se inchide redactia pe motive de criza economica.
La noi presa nu e deloc libera si nimeni din nici o redactie nu isi asuma nici o ancheta jurnalistica decat daca aceasta este comandata dintr-o parte sau din alta. Pentru ca – nu-i asa – nimeni nu vrea sa isi faca probleme degeaba. De altfel, totul se vede inca din facultatile de profil. Nu mai avem studenti  la jurnalism, iar acolo nu se invata nimic. In schimb, dupa ce termina facultatea de jurnalism, bravnicii absolventi – pe langa ca abia stiu sa scrie romaneste – nu au chef sa profeseze intr-o meserie care nu le ofera nici un castig material bun, dar nici posibilitatea de a se aventura in a face ceva constructiv.

Din generatia mea de la facultatea de jurnalism de la Pitesti eu am fost singurul care a ajuns in presa din Bucuresti, in generatia de dupa mine singura a fost Mika. Si atat. Au mai fost si altii?  Nu am auzit de nimeni altcineva sa fi facut ceva demn de notat.

Ce face presa romaneasca in momentul de fata? Nimic. E cazuta in hazna si isi arunca cu cacat unii in altii, in loc sa se chinuie sa iasa de acolo. In schimb se intampla la fel ca in bancul ala cu romanii in iad, cum incearca cineva sa iasa il trag ceilalti inapoi.

Ce se poate face pentru presa romana acum? Iarasi nu mare lucru. Trebuie doar sa dea un examen la televiziune de 6 ore, in care sa isi aminteasca cum trebuie sa vorbeasca, ce cadre trebuie sa filmeze, de ce, cand si mai mult in ce consta un jurnal. Trebuie sa dea examen la stilurile presei, in care sa produca in jumatate de ora un material scris de 2 pagini, care sa aibe un subiect, cu tot cu concluzii, inserturi, poze si sa fie redactat corect gramatical. Dupa asta pot sa vina sa ceara salarii, iar patronii ar trebui sa inteleaga ca daca ar avea incredere in jurnalisti si jurnalistii ar munci pentru salariile lor, ar putea fi linistiti a 5-a putere in stat. Nu ar fi presul pe care se sterg politicienii, nu ar fi hartia igienica pentru ANAF, nu ar fi umbrela de ploaie pentru acele grupuri de interese care vor sa scape de afaceri necurate, uitandu-le in sertarele redactorilor.

Si daca vorbim de presa online, acestia din urma trebuie sa inteleaga ca o data materialul publicat, nu mai poate fi retractat. Ei trebuie sa isi dea seama ca datoria lor e sa munceasca de doua ori mai repede decat televiziunile si presa scrisa la un loc, pentru ca un singur om de online face munca unui reporter, a unui cameraman, dar si a unui redactor la un loc. Iar daca ei muncesc cateva ore pentru a scoate un material bun, jurnalistul de online are doar cateva minute pentru a scoate acelasi material la fel de bun ca si munca celor trei colegi de pe alte categorii.

Pana una alta, daca ma duc diseara la bautura am cu cine bea si sta de vorba?