Asa se ureaza la cumpana dintre ani. Anul asta s-a mai adaugat o urare, sa fie mai bun ca in 2008.

Tot ce va doriti.

Nu obisnuiesc sa pun muzica sau videoclipuri pe blog, sunt altii care fac asta, dar melodia asta e una speciala. Pe langa versuri, pe langa tema pe care o recunoasteti, e motivationala.

Din aceasta cauza:

Video via.

Ei bine in poza de mai sus e traficul twitter de anul asta. Este  pe scurt cum a explodat reteaua asta de socializare / chat / comunicare / informare … mai ziceti si voi.

Asta ar trebui sa fie un tablou de afisat in fiecare birou al specialistilor (!) de new-media. Asa trebuie gandit si astfel trebuie lucrat in consecinta. Mai multe cel tarziu maine.

Atat mai avem nevoie oare pana nu vom mai claxona cand se face verde la semafor?
Atat mai avem nevoie pana cand nu vom mai depasi peste linia continua?
Atat vom avea nevoie proabil pana cand nu vom mai arunca seminte pe jos?

Atat vom mai avea nevoie pana cand nu vom mai injura in trafic cu capul pe geam in timp ce rotile scartaie inutil?

Sau putem sa dovedim ca suntem niste oameni cu puterea de a se civiliza?

A venit sora mea din Italia, dupa o pauza de cateva luni bune. Prima ei impresie pe Otopeni, atunci cand  un destept s-a dus in fata barierei de la parcare fara sa plateasca, ramanand blocat acolo a fost: Ah, suntem in Romania.

Intodeauna mi-au placut soferii care stiu sa se bucure atunci cand termina o cursa:
Citeste mai mult »

In sus alearga. Ma rog, asta incearca sa faca.

Foarte bun numele asta pentru o intalnire, intr-o seara oarecare, cu lumea buna de online, intr-un loc oarecare, dar select.

Si pozele pe Facebook.

Au fost intr-o ordine aleatoare: Costin, Marie Jeanne, Alex Visa, Mihnea Walker, Buddha, Adrian, Cti97, Copolovici, Tara, Bubay, Andrei, Mugur, Florin, Sorin.

Azi mi-a fost dat sa vad ce speram sa nu se mai intample prea curand. Hm! Sa o luam altfel, acum doi ani a fost ditamai zapada in oras, atunci s-a facut ditamai ancheta ca ce firme ridica zapada stransa gramezi pe unde s-a putut si unde se depoziteaza zapada asta.  Ancheta s-a topit repede la fel ca si zapada.

Anul asta a nins iar, ce mirare. De data asta nu s-a mai strans nici zapada, nici nu s-a mai facut ancheta aia. De data asta pur si simplu zapada s-a aruncat in strada, azi, la 7 grade, cand se spera ca se topeste repede si ca masinile o vor curata.

Si acum te intrebi de ce apar gropi. Si te mai intrebi de ce se lauda primaria ca astupa gropile, iar apoi le vedem proaspete si in direct la televizor.

Un proiect creat in jurul iReport. Cam asta inseamna User Generated Content.

Probabil ca va era dor sa stiti ce mai face pisicu Bubu. Aseara n-a vrut sa stea cuminte si cum nici nu m-a lasat sa ma uit la film, astfel incat a stat la pozat linistit, ca nici eu sa nu ma uit la film, dar nici pe el sa nu-l bag in seama.

Citeste mai mult »

In seara de Craciun, la biserica, predica preotului a fost una ciudata. A fost presarata cu pozitii politice, cu momente de istorie amintind de revolutia din ’89, dar si cu scurte analize economice care ne spuneau ca nu avem bani.

Pana la urma seara de la biserica s-a incheiat in cel mai trist mod din ultimii ani. Parca doar prin ’96 biserica a mai fost asa de pesimista. Ceva de genul stim ca viata nu e frumoasa, dar Dumnezeu v-ar ajuta intotdeauna daca va incredeti in el. Cum sa te mai gandesti la Dumnezeu totusi?

In aceeasi ordine de idei, dar cu alte cuvinte, cam toata lumea e paranoica cand vine vorba de 2010.   Deja ar trebui sa nu se mai vorbeasca de criza, dar apar scumpirile la 1 ianuarie, apare incetitudinea si frica de a iti face un plan pe o perioada mai mare de o luna sau doua.  Paranoia e accentuata de faptul ca nimeni nu poate fi sigur ca are o supapa de supravietuire pentru doua luni, dar nici ca dupa eventuale  miscari in piata muncii ar putea sa mai gaseasca ceva de lucru.

Brucan zicea in 1999 ca incepe sa vada luminita de la capatul tunelului. Tunelul ala pe care trebuia sa-l parcurga Romania pentru a deveni un alt stat, reforma de 20 de ani. Intre timp tunelul ori s-a inchis, ori noi ne-am ratacit ca tiganul la mal, fara sa mai putem iesi.

Si totusi unde suntem? Evoluam spre ce?

Deja se fac urari de genul sa fie 2010 cel putin la fel ca 2008. De ce comparam anul care vine cu anul care a trecut acum doi ani? De ce sa ne gandim la trecut in loc sa ne gandim la viitor? De ce daca ne gandim la viitor nu putem vedea ceva bine?

Ce ne lipseste? Pentru ca altfel se va darama tot ce a mai ramas in picioare, in acest moment.

Ce face omul de Craciun? Pai bea. Cat bea? Cat il duc buzunarele. Unde bea? Pai in carciuma, ca trebuie sa fie vazut si de altii.

Drept urmare zilele astea am tot iesit prin oras colindand baruri si cautand sa bem. Si m-am tot mirat de serviri in diferite localuri. Categoric cele mai bune localuri sunt alea in care chelnerul e langa tine, atat cat sa nu te agaseze, dar nici sa tipi dupa el. Si totusi nu inteleg de ce daca ai carciuma plina lasi clientii sa stea pe un suc. Mie mi se terminase sucul si mai doream inca unul, astfel incat a trebuit sa astept vreo 10 minute sa fiu bagat in seama de chelnerita sa imi aduca inca un suc. Adica mai multe comenzi la un bar plin nu sunt bune sau e mai bine sa ai barul plin si toata lumea sa stea pe un suc toata seara?

Eh, astea se intamplau in afara Bucurestiului, aici chestiile se modifica in functie de cat de mare e barul. Daca e foarte aglomerat, atunci chelnerii te agaseaza si te zoresc, astfel incat tu sa iti bei mai repede sucul ca sa faci loc la masa si pentru alti clienti sa vanda cat mai mult. Dar de obicei chestia asta se intampla doar atunci cand patronul este in local si supravegheaza activitatea, altfel nu prea. In seara asta am stat cu scuzele de rigoare la o masa pe care ploua, asigurandu-ne ca ne putem muta atunci cand alta masa se elibereaza.  Si toate astea doar pentru faptul ca patronul era in spate si verifica ce se intampla in bar.

Si pana la urma sa te intrebi daca e bine sa le dai ciubuc sau nu.

Am vrut sa citesc articolul cu Udrea azi. M-am oprit inainte de a se deschide pagina. De ce?

Ce urmeaza? Se va schimba ceva? Reclama de mai sus face parte din campania de promovare a unei carti, prin google adwords.

Daca doar tristetea asta ne inconjoara pe noi in preajma craciunului nu e bine, nu e bine deloc.

Mi-ati tot zis zilele astea ca m-ati vazut la TVR. Da, am aflat si eu in final de ce si cum, multumita lui Clauteo.

E vorba de un interviu luat mie de Vlad Craioveanu, undeva prin vara, pe motoare. Ca folosesc din el la TV acum, asta face parte din circuitul drepturilor de autor in natura

Citeste mai mult »

Sunt urmatorii:

Mihai din Oradea, un RCA pe 6 luni.

Aletzu, geanta foto

Dan Brasov, un pachet de solutii IT de securitate.

Toti vor primi datele de cum vor primi premiile pe mail zilele urmatoare. Va multumesc tuturor. Nu ma asteptam sa primesc atat de multe poze

Hopa. Azi e ajunul. Am vazut asta abia acum, urmarind un film despre Craciun la tv. Iar in filmul asta o replica spunea exact asta:  nu poti sa nu ai timp de Craciun. Adica oricum ar fi Craciunul terbuie sa te gaseasca cu timp liber ca sa te uiti la tine, sa iti aduci aminte de tine, sa iti acorzi niste timp liber, dar sa te gandesti si la altii, la cei dragi, la cei care iti sunt aproape.

Pe bune, oricat de grea e viata asta, oricat de mult e de munca si oricate chestii sunt de facut, Craciunul e doar o data pe an. Merita sa lasi toate chestiile deoparte si sa fii alaturi de cei dragi. Merita si sa fii mai bun. Nu trebuie sa ai cel mai mare brad de craciun ca sa dovedesti ca traiesti sabratorile, trebuie doar sa ai un mic simbol care sa iti aminteasca ca perioada asta a anului este unica. Este vremea unde caldura nu vine din calorifer, dar vine din suflet. E vremea cand un cadou cat mai mare nu iti inveseleste seara, ci o fapta buna facuta din suflet.

Nu cer nimanui sa fie mai bun, asta ar fi o ipocrizie, de ce sa fii altfel fata de celelalte zile, doar asa, ca e Craciunul, de ce sa afisezi o bunatate falsa. Trebuie doar sa faci ceva din suflet. Sa te uiti in sufletul tau si sa stii ca o data cu asta ai facut un lucru. Nici nu conteaza ca e bun sau nu, ceilalti il vor aprecia. Daca nu inseamna ca nu l-ai facut din suflet. Mai incearca o data.

Zap, zap … punct si de la capat.

M-am uitat peste tag-ul craciun de pe blog, sa vad ce am mai scris legat de subiectul asta. Aceeasi poveste in fiecare an, aproape aceleasi cuvinte. Ma tem ca tind sa devina simple cuvinte aruncate in vant, spuse in fiecare decembrie, doar pentru a ne ascunde in spatele lor si doar pentru a nu face nimic special.

Craciunul a ajuns sa fie doar un simplu cuvant care suna sec? Craciun Fericit?

In primul rand mai e timp sa incerci sa salvezi ceva. Mai e timp sa te gandesti ca acesta sarbatoare nu se poate materializa prin internet, messenger, blog si alte discutii ciudate despre orice. Hai sa ne rupem de lumea virtuala pe care ne-am creat-o fara sa vrem,  hai sa fim noi, macar o data pe zi, noi, oameni normali, fara obligatii si fara stress. Fara nervi si fara datorii pe care le avem de facut.

O data pe an macar sa nu tipam unii la altii fara motiv. Macar o data pe an sa nu cautam nod in papura si macar o data pe an sa nu ne gandim la trafic, aglomeratie, magazine sau alte tampenii.

Cum suna sa stai acasa, un vin fiert cu scortisoara … o lumina galbena si un miros usor de brad. Zapada, mocirla, frigul, coada de la magazin si rautatea raman afara!

Noi ne laudam cu ce avem … avem cu ce sa ne laudam?
Citeste mai mult »

Eu nu credeam ca biroul de la mine de la job poa sa fie atat de mic, dar nici ca poate sa arate ca un club.
Citeste mai mult »