▲ Interviu cu virusologul german Stefan Lanka, cercetător independent, publicat pe 27 octombrie 2005 în revista „FAKTuell“, din Germania, cu titlul „Adevărul despre gripa aviară, H5N1, vaccinuri şi SIDA“▲ „Nici nu poate fi vorba despre un vaccin eficient împotriva gripei, darămite a gripei aviare“▲

„Păsările călătoare nu se îmbolnăvesc şi nu mor, ci zboară mai departe“

– Domnule doctor Lanka, suntem noi, cei din Germania, ameninţaţi cu gripa aviară? – Doar indirect. În anul următor vor fi în Germania mult mai puţini bebeluşi. Dacă se urmăresc ştirile propagate de mass-media, toate berzele vor fi sacrificate. Deci la aceasta trebuie să ne aşteptăm.

– Vorbiţi serios? – La fel de serios, ca oricare altă primejdie care poate să ne ameninţe prin virusul gripei aviare H5N1. Primejdia sau catastrofa se află în cu totul altă parte.

– După părerea dumneavoastră, în ce constă primejdia sau catastrofa? – Noi ne-am dezobişnuit să ne folosim inteligenţa şi discernământul. Aceasta este adevărata primejdie sau catastrofă. Politica şi mass-media şi-au propus să ne bage pe gât totul, de exemplu să ne convingă că păsările călătoare s-au infectat în Asia cu un virus foarte periculos, mortal. Aceste păsări bolnave de moarte zboară săptămâni întregi. Ele zboară mii de kilometri, infectează apoi în România, Turcia, Grecia şi în alte părţi găinile, gâştele şi alte păsări de curte, cu care nu au avut nici un contact, în cel mai scurt timp şi apoi mor. Dar păsările călătoare nu se îmbolnăvesc şi nu mor, ci zboară mai departe, alte săptămâni, alte mii de kilometri. Cine crede acestea crede şi că berzele aduc bebeluşii. Într-adevăr, cea mai mare parte a locuitorilor din Germania crede în primejdia gripei aviare.

– Deci nu există gripă aviară? – De la sfârsitul secolului al 19-lea s-au observat boli la păsările din crescătorii: albăstrirea crestei, scăderea capacităţii de depunere a ouălor, penaj tocit şi câteodată moartea acestor păsări. Aceste simptome sunt cunoscute sub denumirea de pestă aviară. În sistemul actual de creştere a păsărilor în masă, mai ales în spaţii închise, foarte multe păsări sfârşesc zilnic ca urmare a acestui mod atipic de creştere. Mai târziu, aceste simptome nu au mai fost numite pestă aviară ci gripă aviară. De zeci de ani trăim în afirmaţia că responsabil este un virus purtător, pentru a ne îndepărta de la adevăratele cauze.

– Atunci cele 100 de milioane de păsări care au murit de gripă aviară au sfârşit de fapt de stres şi/sau de lipsuri şi intoxicaţii ? – Nu! Dacă o găină depune mai puţine ouă sau i se albăstreşte creasta şi dacă la test se descoperă că este H5N1 pozitiv, atunci toate celelalte păsări sunt sacrificate prin gazare. Aşa s-a ajuns la numărul de 100 de milioane de păsări moarte, doar posibil infectate cu H5N1. Dacă suntem mai atenţi, atunci putem întrezări în culise o strategie de câteva zeci de ani: În Occident, marile crescătorii se asanează, căci despăgubirile pentru păsările moarte de această epidemie se fac pe seama costurilor întregii populaţii, la preţul cel mai mare de piaţă, în timp ce în Asia şi peste tot unde se cresc păsări cu succes, piaţa de păsări este restricţionată voit şi distrusă sub îndrumarea FAO. Toţi marii crescători de păsări din Occident îşi ţin de aceea gura şi au grijă, prin medicii lor veterinari, ca în cazul în care preţul de piaţă pentru păsări se află în scădere să primească de la aceştia un diagnostic de epidemie, pentru a putea valorifica păsările cu cel mai mare câştig faţă de posibilităţile unei economii normale, prin eliminarea întregului efectiv la preţul cel mai mare garantat de stat. Adus la acelaşi numitor: este o înşelătorie modernă a subvenţiilor cu inducerea panicii, care, pe lângă aceasta, garantează că nimeni nu va întreba de dovezi.

– Din ce cauze au murit cei 61 de oameni la care s-a descoperit H5N1? – Există doar foarte puţine rapoarte oficiale în care sunt descrise simptomele şi ce fel de tratamente s-au făcut. Aceste cazuri sunt clare: oameni cu simptome de răceală, care au avut nenorocul să cadă în mâinile vânătorilor de H5N1 şi au fost omorâţi cu tratament de chimioterapie în cantităţi demente, care ar fi trebuit să distrugă virusul fantomă. Izolaţi în cort de plastic, înconjuraţi de nebuni în costume de astronauţi şi morţi din cauza cedării mai multor organe.

„Pentru viruşi ca agenţi patogeni, în biologie nu mai există loc“

– Deci acest virus al gripei aviare nu există deloc? – În oameni, în sânge sau în alte fluide ale corpului, în animale, păsări sau plante nu au fost niciodată văzute sau demonstrate structuri care să poată fi desemnate ca fiind viruşi de gripă aviară sau viruşi Influenza sau vreun alt agent de boli. Cauzele bolilor, care se afirmă a fi provocate de un virus, care pot apărea rapid şi la animale, succesiv sau concomitent la mai mulţi indivizi, sunt cunoscute de mult. Mai mult decât atât, pentru viruşi ca agenţi patogeni, în biologie nu mai există loc, cu toată bunăvoinţa. Doar dacă ignor cu vehemenţă recunoaşterile noii medicini ale dr. Hamer prin care evenimentele de şoc sunt cauzele multor boli, recunoaşterile chimiei asupra efectelor intoxicaţiilor şi a insuficienţelor sau recunoaşterile fizicii asupra efectelor radiaţiilor, atunci este loc şi pentru himere ca viruşi provocatori de boli.

– Atunci de ce se afirmă încă faptul că viruşii provoacă boli? – Medicii şcoliţi au nevoie de panica paralizantă, înnebunitoare şi distrugătoare, de viruşi fantomatici provocatori de boli ca fundament central al existenţei lor. În primul rând, pentru a dăuna oamenilor în masă prin vaccinare, pentru a-şi dezvolta un cerc de pacienţi bolnavi cronici şi de obiecte care duc la îmbolnăviri, cu care pot apoi face orice.
În al doilea rând, pentru a nu trebui să recunoască faţă de ei înşişi că au înregistrat un eşec total în tratarea bolilor cronice şi că au omorât sau omoară mai mulţi oameni decât războaiele de până acum. Fiecare medic este conştient că doar foarte puţini au curajul să recunoască aceasta. De aceea nu este de mirare că rata sinuciderilor pe grupe profesionale este cea mai mare la medicii şcoliţi faţă de alte grupe profesionale.

– Cum de tocmai dumneavoastră aţi descoperit „înşelătoria secolului“? – Eu am studiat biologie moleculară. În timpul studiului meu am depistat primul virus din mare, într-o algă. Această descoperire a virusului a fost prima dată oficializată în anul 1990 conform standardului ştiinţific, într-o publicaţie ştiinţifică.Virusul descoperit de mine se multiplică în algă, o poate părăsi şi apoi se poate reproduce în alte alge ale aceluiaşi gen, fără a avea vreo manifestare negativă, şi acest virus nu are nici o legătură cu vreo boală. Astfel, într-un litru de apă din mare se găsesc, de exemplu, peste 100 milioane de viruşi diferiţi. Din fericire, autorităţile medicale şi medicii încă nu au perceput aceasta conştient, căci altfel de mult ar fi existat o lege prin care s-ar fi permis îmbăiatul în mare doar folosind un prezervativ pentru întregul corp. În schimb structurile biologice, care au acţiune negativă, nu au fost încă văzute. Fundamentul vieţii biologice este convieţuirea, simbioza, şi nu există loc pentru război sau distrugere. Războiul şi distrugerea în viaţa biologică este o atribuire a minţilor bolnave şi criminale.

„Viruşii sunt componente ale unor organisme foarte simple, primitive“

– În fond, ce viruşi există şi ce fac aceştia? – Structurile care au fost denumite viruşi au fost descoperite în multe tipuri de bacterii şi în formele de viaţă simple, asemănătoare bacteriilor. Ele sunt elemente ale unei convieţuiri de celule diferite care au rămas independente într-un singur tip de celulă. Aceasta se numeşte simbioză, endosimbioză, care a rezultat din contopirea diferitelor tipuri de celule şi structuri, şi care au format actualul tip de celule, din care este format omul, animalul şi planta.
Ca şi bacteriile din toate celulele noastre care ne respiră oxigenul, mitocondriile şi bacteriile din toate plantele, care produc şi eliberează oxigen, cloroplastele, aşa sunt şi viruşii – componente ale celulelor.
Un lucru important: viruşii sunt componente ale unor organisme foarte simple, primitive, ca, de exemplu: algele filiforme, o specie a unei alge unicelulare de tip Chlorella şi ale multor bacterii. Aceste componente virale se numesc la acest nivel fagi. În organismele mai complexe, mai ales la om, în animale şi plante, aceste structuri, care ar putea fi numite viruşi, nu au fost niciodată văzute.
Spre deosebire de bacteriile din celulele noastre, mitocondriile, sau bacteriile din fiecare plantă, cloroplastele, care nu mai pot părăsi celula comună, pentru că sunt dependente de metabolismul celulei comune, viruşii pot părăsi celulele, pentru că nu îndeplinesc în interiorul celulei nici un fel de activitate vitală. Viruşii sunt deci componente ale celulei, care şi-au abandonat propriul metabolism celulei comune şi de aceea pot părăsi celula. În afara celulei comune, ele pot ajuta alte celule transmiţând acestora substanţe constructive sau energetice. Mai mult decât atât nu s-a observat niciodată. Viruşii adevăraţi, descoperiţi ştiinţific, exercită în cadrul relaţiilor ultracomplexe din interiorul celulelor între ele funcţii ajutătoare, de sprijin, în nici un caz dăunătoare. În cazul bolilor, în realitate nu s-a văzut sau izolat în organismul bolnav, nici în vreun fluid al corpului vreo structură care să se poată desemna ca fiind virus. Afirmaţia existenţei vreunui virus provocator de boală este o înşelătorie transparentă, o minciună fatală cu urmări dramatice.

– Doar nu vreţi să afirmaţi cu aceasta că şi virusul foarte periculos al SIDA este tot virtual? – Nu este doar afirmaţia mea, că aşa-numitul virus SIDA „HIV“ nu a fost niciodată depistat ştiinţific, ci este „dovedit“ doar pe baza unui consens. Ministrul federal al Sănătăţii, Ulla Schmidt, a scris deputatului Bundestag-ului Rudolf Kraus în data de 5.01.2004 următoarele: „Bineînţeles că virusul imunodeficienţei umane este considerat ca descoperit ştiinţific în consensul ştiinţific internaţional“. În prezent, după ce cetăţenii au cerut mereu răspunsuri Autorităţii federale a Sănătăţii, întrebând de dovezile ştiinţifice ale viruşilor despre care s-a afirmat că provoacă boli, aceste autorităţi nu mai afirmă că vreun virus despre care se spunea că ar provoca boli a fost demonstrat direct ştiinţific. Într-o petiţie în faţa Bundestag-ului german, Ministerul federal al Sănătăţii a plasat toată responsabilitatea Ministerului federal al Cercetării. Ministerul federal al Cercetării susţine acum poziţia absurdă că libertatea ştiinţei asigurată legal îi interzice statului dreptul de a verifica afirmaţiile ştiinţifice.

„Până acum nu a fost depistat un virus al gripei aviare“

– Este însă absurd. Aceasta ar însemna că statul se serveşte de o ştiinţă necontrolată, fără sprijin şi protecţie, care poate să permită orice. Sunteţi într-adevăr de părere că statul ne trădează în acest fel? – Nu am nici o părere în acest sens. Eu nu pot decât să văd şi să numesc faptele. Noi asistăm acum, odată cu isteria gripei aviare, cum statul trădează populaţia din Germania prin intermediul unor persoane care se prezintă ca fiind cercetători cu cunoştinţe mai bogate. Este prevăzută o chimioterapie forţată şi în primăvară se doreşte ca întreaga populaţie germană să fie vaccinată de două ori împotriva fantomaticei gripe aviare.
Dar până acum nu a fost depistat niciodată un virus al gripei aviare, nici vreun alt virus care să fie în legătură cu această boală. „Astfel de viruşi nu există“. El a fost descoperit în acelaşi mod cum a recunoscut ministrul despre virusul confirmat al SIDA, adică pe baza unui consens ştiinţific internaţional şi afirmat în acest fel ca fiind existent. Nici nu trebuie să avem posibilităţile englezilor pentru a citi publicaţiile la care fac referire înşelătorii de viruşi, şi pentru a vedea cu proprii ochi că nicăieri nu apare un virus: dacă se întreabă vreun cercetător despre dovada existenţei viruşilor, de exemplu a lui H5N1, atunci nu se primesc decât răspunsuri evazive şi niciodată un răspuns concret. La TV am auzit mereu că testele s-au făcut într-un laborator din Anglia. Numele acestui laborator nu l-a aflat publicul larg. Este vorba de laboratorul de referinţă al UE pentru gripă aviară din Weybridge. Eu am cerut de mai multe ori de la cercetătorii de acolo dovezi ale existenţei virusului H5N1. Ei nu mi-au răspuns decât o singură dată şi apoi deloc, iar acest singur răspuns a fost că ei nu au înţeles întrebarea mea. Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi mai ales coordonatorului pandemiei gripei aviare, germanul Klaus Stöhr, le-am scris de asemenea de mai multe ori şi i-am rugat să îmi dea dovezi ale existenţei virusului gripei aviare. Nu a reacţionat nici OMS, nici Klaus Stöhr.

– Ce înseamnă totuşi acest H5N1 de care tremură întreaga lume? – „H“ este pentru hemaglutinină şi „N“ pentru neuraminidază. Pseudo-virusologii afirmă că în învelişul viruşilor gripei se găsesc proteine de tip hemaglutinină şi proteine de tipul enzimei neuramidază. Sub denumirea de hemaglutinine în biochimie sunt cunoscute substanţe diferite, nu doar proteine, care combină hematiile (globulele roşii) între ele.
Pseudo-virusologii au fost de acord că în învelişul viruşilor gripei se găsesc 15 tipuri de proteine diferite care au calităţile hemaglutininei. „5“ este pentru al cincilea tip unei proteine afirmate, care din nou a fost depistată indirect. Pentru a stabili dacă există virusul gripei, în laborator se amestecă hematii cu probe în care se presupune că există virusul afirmat. Dacă aceste hematii se unesc, atunci se afirmă că hemaglutinina dintr-un virus gripal ar fi responsabilă de această unire, fără ca vreodată dintr-o probă sau un astfel de amestec să se fi izolat un virus, ca să nu spunem că nu s-a văzut niciodată.
Din felul în care se realizează aceste legături, la fel cum făceau şi „văzătorii“ din Asterix şi Obelix, se conchide despre ce tip de hemaglutinină este vorba. Acestor cercetători le stau la dispoziţie o multitudine de procedee de testare, care le asigură, prin compunerea lor, să fie arătat exact acel tip de hemaglutinină pe care l-a presupus dinainte cercetătorul care testează.
În acelaşi mod se petrece şi cu enzima neuramidază, care se afirmă că este un component al învelişului viruşilor gripei. Pseudo-virusologii afirmă că există 9 tipuri diferite ale acestei enzime. În realitate neuramidaza este o enzimă care reglează tensiunea de suprafaţă prin scindarea în particule a unui aminoglucid numit acid neuraminic, ceea ce este determinant pentru funcţionarea corectă a metabolismului. Analog cu hemaglutinina „virală“ există o multitudine de procedee de testare comerciale, care „indică“ exact rezultatul, adică tipul de neuramidază, pe care l-a presupus dinainte virusologul „văzător“.
Deci nu este de mirare că a dispărut fără urmă curcanul aparent mort din cauza virusului H5N1 al ţăranului de 73 de ani Dimitris Kominaris de pe insula Inousses din Marea Egee, nici în laboratorul britanic de referinţă nu a ajuns vreo probă din Grecia, dar mass-media clarvăzătoare a relatat că deja prima probă confirmă suspiciunea. Pentru a depista H5N1 nu este nevoie de probe, căci aici este vorba, ca şi în alte epidemii afirmate, despre o acţiune plănuită, pentru a ne induce starea de panică din motive politice.

– În mass-media se arată mereu fotografii ale viruşilor gripei aviare şi ale gripei. În unele din aceste fotografii se văd nişte formaţiuni sferice. Acestea nu sunt viruşii? – Nu! În primul rând aceste formaţiuni sferice, care ar trebui să fie viruşii gripei, şi recunoscute de orice microbiolog sunt particule create artificial din grăsimi şi proteine. Se poate verifica aceasta întrebând de o publicaţie ştiinţifică în care să fie prezentate aceste imagini, unde este descris şi documentat conţinutul. Nu există nici o astfel de publicaţie.
În al doilea rând, fotografiile care ar trebui să reprezinte viruşii gripei aviare înseamnă pentru orice biolog componente absolut normale ale celulelor, sau arată chiar celule întregi, care tocmai se află în procesul de export sau import de particule celulare sau metabolice.
Din nou laicul poate verifica aceasta foarte simplu, întrebând de publicaţia care stă la bază şi din care provin aceste fotografii: el nu va primi niciodată vreo publicaţie. Breasla celor ce induc starea de panică nu divulgă aşa de uşor fundamentul comercial pentru care au făcut această înşelăciune cu experienţele de laborator şi pe animale.
Dacă sunt întrebate agenţiile de fotografiere sau la Agenţia de presă germană DPA de unde şi-au procurat fotografiile, atunci acestea te îndrumă la Autoritatea americană pentru epidemii CDC a Pentagonului. De la acest CDC provine singura fotografie a afirmatului H5N1. Această fotografie arată secţiunea longitudinală şi totodată diametrală a tuburilor din celule, care au fost omorâte în eprubetă. Aceste tuburi se numesc în literatura de specialitate microtubuli şi au rolul de transport şi de comunicare între celule şi la diviziunea celulară.

„Nicăieri nu s-a izolat un virus şi nu s-a redat fotografia sa la microscopul electronic“

– S-a arătat însă că H5N1 omoară embrionii de pasăre şi se poate multiplica în ouă. Care este realitatea? – Aceste experimente se folosesc de mai bine de 100 de ani pentru a „demonstra“ existenţa unor viruşi foarte diferiţi, de exemplu a virusului afirmat al vărsatului de vânt. Se injectează prin coaja oului diferite extracte în embrion. În funcţie de cantitatea injectată şi în ce parte a embrionului s-a injectat cu extractul aparent „infectat cu virus“, embrionul moare mai devreme sau mai târziu. El tot ar muri, chiar dacă extractele ar fi fost în prealabil sterilizate.
Această moarte este prezentată de aceşti virusologi ca fiind dovada directă în primul rând pentru existenţa virusului, în al doilea rând pentru capacitatea de multiplicare a virusului şi în al treilea rând pentru izolarea virusului. Din embrionii de pasăre omorâţi în acest fel, omorâţi anual cu milioanele de către concernele de vaccinuri, se produc diferite vaccinuri.
Pe lângă embrionii de pasăre, în eprubete se distrug şi celule pentru ca moartea acestor celule să fie o dovadă a existenţei, multiplicării şi izolării virusului care provoacă boala. Dar nicăieri nu s-a izolat un virus şi nu s-a redat fotografia sa la microscopul electronic şi nici componentele sale în procesul care se numeşte electroforeză.

– Dar totuşi s-a reconstruit genetic virusul gripei spaniole şi, de asemenea, s-a identificat ca fiind un virus al gripei aviare! – Ceea ce a fost aşa-zis reconstruit genetic nu este nimic altceva decât un model al unei substanţe ereditare a unui virus gripal. Un virus gripal nu a fost niciodată izolat. Şi niciodată nu a fost izolată o substanţă genetică a unui virus gripal. Tot ceea ce a fost făcut, a fost să se multiplice substanţă ereditară prin metoda de multiplicare biochimică „reacţia în lanţ de polimerază“. Cu această metodă este posibil să se multiplice secvenţe noi, scurte, de substanţă ereditară, care nu au fost niciodată existente înainte. Deci cu această tehnică este posibil să se manipuleze amprenta degetului, adică la testare să găseşti pe cineva identic sau diferit de proba „găsită“. Numai dacă se găseşte multă substanţă ereditară de comparat, amprenta genetică a degetului poate coincide cu o oarecare probabilitate, presupunând că testele se fac cu toată atenţia.
Dr. Jeffery Taubenberger, la care se face referire asupra afirmaţiilor de reconstrucţie a virusului pandemiei din 1918, lucrează pentru armata americană şi a lucrat mai mult de 10 ani să creeze pe baza probelor din diferite cadavre umane, cu ajutorul tehnicii de multiplicare biochimică PCR, secvenţe scurte de substanţă ereditară. Din multitudinea de secvenţe create le-a căutat pe acelea care semănau cel mai mult cu modelul substanţei genetice ca idee a unui virus gripal şi apoi le-a publicat.
În nici un cadavru însă nu s-a văzut un virus, nici nu s-a depistat a fi vreunul, precum nici nu a fost izolată vreo secvenţă de substanţă ereditară. Prin intermediul tehnicii PCR au fost create din nimic secvenţe de substanţă ereditară, care nu au putut fi depistate înainte.
Dacă ar fi fost prezenţi viruşi, atunci aceştia ar fi putut fi izolaţi, iar din ei izolată substanţă ereditară, fără eforturile tehnicii PCR necesare pentru crearea „cu intenţie absolut clară de înşelăciune“ a unui model de substanţă genetică a ideii de virus gripal.

– Se afirmă că experimentele ar fi demonstrat că acest virus reconstruit din 1918 are efecte mortale eficiente. Ce nu poate fi adevărat din această afirmaţie? – Dacă injectez un embrion de pasăre în mijlocul inimii cu un amestec de secvenţe de substanţă ereditară artificială şi proteine, atunci el va muri mai repede decât dacă îl injectez periferic cu acelaşi amestec. Dacă adaug la nişte celule din eprubetă o cantitate de secvenţe de substanţă ereditară creată artificial şi proteine, atunci celulele vor muri mai repede decât în condiţiile standard de moarte a celulelor dintr-o eprubetă, ceea ce este considerat „în mod normal“ ca dovadă pentru existenţa, izolarea şi multiplicarea viruşilor. Pe baza acestei substanţe ereditare create artificial, considerată virală, se creează în calculator modele de proteine. Din aceste modele de proteine, calculatorul reconstruieşte înfăţişarea unui virus întreg. Aceasta este tot, dar toată lumea crede că în laborator pot fi reconstruiţi viruşi.

„Dacă Tamiflu se administrează unor oameni bolnavi, atunci mai mult ca sigur că simptomele vor fi mai grele“

– Care sunt concluziile pe care le trageţi dvs.? – Pentru că nu s-a găsit încă liderul afirmatei Al Quaida, Bin Laden, pentru că la Saddam nu s-au găsit mijloacele de distrugere în masă, cum se afirmase că ar fi virusul vărsatului de vânt, motivul pentru al doilea război în Irak, şi pentru că acum din nou se afirmă existenţa unor viruşi mortali, ar trebuie să fie clar cine sunt în realitate teroriştii şi care sunt adevăraţii atentatori sinucigaşi. Toţi cei ce sunt contribuie la panica virală şi participă la aceasta! În planurile de pandemie, la anunţarea unei pandemii de gripă aviară de către OMS este prevăzută o posibilă prăbuşire a sistemului de aprovizionare şi a ordinii oficiale. Estimările de până la 100 de milioane de morţi trebuie luate în serios.
Eu văd ameninţaţi locuitorii din azilele de bătrâni, care alături de copiii mici sunt primele victime fără ajutor în momentul izbucnirii haosului şi al prăbuşirii sistemelor de aprovizionare, deci şi a ordinii oficiale. Ar fi greu de imaginat ce se va petrece dacă această stare de urgenţă ar fi provocată în timpul iernii.

– Tamiflu, care acum este procurat şi pus la „rezervă“ cu banii din impozite, fereşte oamenii de gripă aviară? – Nimeni nu afirmă că acest mijloc fereşte de gripă. Tamiflu are acţiunea de a bloca neuramidaza. El stopează în organism funcţia glucidului acid neuraminic, care este răspunzător de tensiunea superficială a celulelor. Printre efectele secundare enumerate pe prospectul de la Tamiflu sunt simptome aproape identice cu cele ale unei gripe rebele. Deci acum sunt stocate în cantităţi mari aceste medicamente care provoacă exact aceleaşi simptome care apar într-adevăr la o gripă, şi care dispar „cu medicamente după şapte zile şi fără medicaţie după o săptămână“.
Dacă Tamiflu se administrează unor oameni bolnavi, atunci mai mult ca sigur că simptomele vor fi mai grele decât în cazul unei gripe rebele. Dacă izbucneşte pandemia la oameni, mulţi oameni vor lua acest medicament în acelaşi timp. Atunci vom avea într-adevăr un simptom clar de pandemie Tamiflu. Atunci ne vom aştepta şi la morţi de Tamiflu şi aceasta se va interpreta ca o dovadă a periculozităţii gripei aviare şi pentru marea grijă pe care o are statul pentru sănătatea oamenilor. Acum se desfăşoară modelul deja experimentat cu SIDA. În Spania, pe prospectele medicamentelor pentru SIDA scrie că nu se ştie dacă simptomele sunt cauzate de medicamente sau de virus.

– Atunci nu recomandaţi nici o vaccinare generală sau un vaccin special împotriva gripei aviare? – Eu nu recomand sminteala. Fiecare vaccin conţine substanţe toxice care acţionează pe timp îndelungat cu daune persistente mai mici sau mai mari. Legea de protecţie a infecţiei necesită ca premiză de îndeplinit „a exista“ realitatea unui agent patogen, respectiv a unui virus.
Pentru ca nici unul din aşa numiţii viruşi care provoacă boli să nu fie afirmat ca fiind existent, nici nu poate fi vorba despre un vaccin eficient împotriva gripei, darămite a gripei aviare. (Preluare de la Agenţia de Presă ROMPRES; titlurile aparţin redacţiei) ▲

„Industria farmaceutică se bucură cel mai mult de această afacere cu panica gripei aviare“

– După părerea dumneavoastră, cine se află în culisele evenimentelor care se petrec în prezent? – Despre aceste lucruri nu se pot face decât speculaţii. Sigur că industria farmaceutică se bucură cel mai mult de această afacere cu panica gripei aviare. Dar, în realitate, fiecare este implicat în această sminteală. Situaţia este aşa cum este. Situaţia ar putea să ajungă acolo, pentru că noi, ca cetăţeni ai statului, am îngăduit ca statul nostru să acţioneze în acest fel împotriva oamenilor, deşi statul nostru este formal un stat de drept democratic.
Cine aşteaptă ca industria farmaceutică să schimbe ceva pentru bunăstarea oamenilor, acela va aştepta în zadar. Cine nu se opune acum, acela trăieşte în sens invers. Fiecare poate cere dovezi ştiinţifice la Ministerul federal al Protecţiei Consumatorului, la Ministerul Sănătăţii etc., la cei care contribuie la această isterie. Cei care aşteaptă să acţioneze „ceilalţi“, aceia să nu se mire când ceilalţi nu vor face nimic şi situaţia nu va rămâne neschimbată, ci se va înrăutăţi. În cele din urmă, în spatele acestei poveşti ne aflăm noi, cetăţenii statului, noi care am privit şi suportat cu indiferenţă ani întregi această sminteală. Trebuie să începem deci să conştientizăm răspunderea pe care o avem faţă de societate, dacă nu vrem să devenim victimele unei stăpâniri totale şi a haosului unei pseudoştiinţe necontrolate.

„Dizidentul SIDA“
Doctor Stefan Lanka, născut la 27 septembrie 1963, la Konstanz, Germania, virusolog şi specialist în biologie moleculară, cu studii în Germania, Polonia şi Franţa, este cunoscut în cercurile ştiinţifice internaţionale drept „dizidentul SIDA“ pentru că a pus la îndoială existenţa virusului HIV încă din 1994. În ultimii ani a publicat numeroase articole în care demonstrează că nici măcar unul din virusurile relevante din punct de vedere medical nu a fost izolat şi nu există nici o dovadă a existenţei lor.

Articol din editia de Sambata, 27 Mai 2006 – preluat de la http://www.ziarullumina.ro/articole;273;1;9331;0;Afirmatia-existentei-vreunui-virus-provocator-de-boala-este-o-inselatorie.html

About The Author

Cristi Dorombach, problogger la piticu.ro, dcristi.ro scrie despre internet, online, social, politic, filme, muzica, viata de zi cu zi pe blog.

One Response

Leave a Reply

Your email address will not be published.